Ministerul Finanţelor Publice a atras ieri 1,75 miliarde de euro de pe pieţele financiare internaţionale printr-o emisiune de euroobligaţiuni în două tranşe. Prima este o emisiune nouă, în valoare de 1 miliard de euro, cu o maturitate de 10 ani şi un cupon de 2,375%. Cea de-a doua, în valoare de 750 de milioane de euro, este redeschiderea emisiunii lansate în octombrie 2015, cu maturitatea iniţială de 20 ani şi cu un cupon de 3,875%.
„Succesul emisiunii de euroobligatiuni lansate ieri indică credibilitatea de care se bucură România pe pieţele internaţionale şi aprecierea pentru evoluţiile economice, pentru perspectivele de creştere economică, cât şi pentru stabilitatea macroeconomică şi financiară, aspecte subliniate de altfel şi în recentele rapoarte ale agenţiilor internaţionale de rating”, a declarat dl Viorel Ştefan, ministrul finanţelor publice.
Cele două tranşe au fost realizate la costuri în scădere pentru statul român. Astfel, pentru maturitatea de 10 ani s-a obţinut un randament de 2,411%, cel mai scăzut nivel istoric pentru această maturitate. Emisiunea similară cu maturitatea de 10 ani, realizată în octombrie 2015, a avut un randament de 2,845% şi a fost redeschisă la un randament de 2,55% în februarie 2016. De asemenea, marja aferentă riscului de credit al României a înregistrat cel mai scăzut nivel pentru o astfel de maturitate, situându-se la 170 de puncte de bază peste cotaţiile nivelului de referinţă mid swap.
Totodată, redeschiderea emisiunii scadente în 29 octombrie 2035 a atras atenţia investitorilor. Aceasta a fost realizata la cel mai scazut randament de 3,55%, în scădere faţă de cele înregistrate atât la lansarea iniţială din octombrie 2015 (3,93%), cât şi la redeschiderea din februarie 2016 (3,90%). Cu noua redeschidere, volumul cumulat pe această serie a atins un nivel de 2 miliarde de euro, creând astfel premisele creşterii lichidităţii acestei emisiuni.
Strategia de execuţie a emisiunii a permis reducerea succesivă a costurilor pentru ambele tranşe, pe fondul unei suprasubscrieri şi a calităţii investitorilor care au plasat ordinele. Astfel, în cazul maturităţii de 10 ani, marja de risc de credit a fost redusă de la 185 la 170 de puncte de bază, în timp ce pentru redeschiderea emisiunii scadente în 2035, randamentul a fost redus de la 3,65% la 3,55%.
Oferta totală a cumulat 2,86 miliarde de euro provenind din 281 de ordine de subscriere din partea investitorilor. Din total, 136 de ordine au fost pentru redeschiderea emisiunii şi 145 de ordine pentru noua emisiune. Baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât şi al tipurilor de investitori pentru ambele tranşe.
Pentru tranşa de 10 ani distribuţia geografică a fost următoarea: România (21%), Centrul şi Estul Europei (18%), Germania/Austria (15%), UK (14%), Italia (8%), US (6%), Benelux (5%), Scandinavia (5%), Asia şi Orientul Mijlociu (3%) şi altele (5%). Ca tip de investitori, predominanţi au fost managerii de fonduri (42%), fiind urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (36%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (19%) şi bănci centrale (3%).
Pentru tranşa cu scadenţă în 2035 distribuţia geografică a fost următoarea: UK (40%), Germania/Austria (16%), Centrul şi Estul Europei (10%), Benelux (10%), US (8%), România (3%), Asia şi Orientul Mijlociu (1%) şi altele (12%).
În privinţa investitorilor, predomină managerii de fonduri (72%), fiind urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (14%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (12%) şi bănci centrale (2%).
Tranzacţia face parte din planul de finanţare externă aferent anului 2017. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturităţii medii a portofoliului de datorie guvernamentală şi distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanţare şi consolidare a rezervei valutare a Departamentului de Trezorerie şi Datorie Publică.
Emisiunea a fost intermediată de Barclays Bank PLC, Citigroup Global Markets Limited, Erste Group Bank AG, Société Générale şi ING Bank NV.
