Un tăvălug de informaţii rostogolit în mass-media, despre complicaţiile generate de vaccinul AstraZeneca, care se spune ar contribui la formarea de cheaguri sanguine, nelinişteşte de-a dreptul. Mai ales după ce autorităţile sanitare din trei ţări nordice –Danemarca, Norvegia, Islanda- au luat „din precauţie” decizia suspendării utilizării vaccinului respectiv contra Covid-19, în pofida asigurărilor date de regulatorul european care recomandă continuarea folosirii lui. Poziţia Comitetului de Securitate al Acenţiei Europene al Medicamentelor (AEM) este că „vaccinarea poate continua”, timp în care ancheta asupra cazurilor de tromboembolie este în curs. Potrivit AEM, riscul unei coagulări sanguine la personalul vaccinat contra Covid-19 nu este superior celui obsevat la restul populaţiei. Ultimele date contabilizate atestă doar 22 cazuri de tromboză, semnalate la peste 3 milioane de persoane vaccinate în UE, Norvegia şi Islanda. Produs al laboratorului anglo-suedez, dezvoltat în cooperare cu Universitatea Oxford, vaccinul provoacă adevărate dezbateri, menţinând o cotă de îngrijorare firească. Luni, Austria a anunţat încetarea administrării unui lot de vaccin produs de laboratorul menţionat, după ce o infirmieră de 49 de ani sucombase din cauza unor tulburări de coagulare la câteva zile după injectare. Alte 4 ţări europene, Estonia, Lituania, Letonia şi Luxemburg au suspendat vaccinarea cu doze provente dintr-un lot livrat în 17 ţări. O anchetă EMA a demonstrat că nu există nici o legătură între vaccinul AstraZeneca şi decesul survenit în Austria. Joi, Italia a interzis la rândul ei utilizarea unui lot de AstraZeneca, nefiind excluse şi alte măsuri necesare. Lotul suspendat în Italia avea numărul de cod ABV2856, diferit de cel suspendat luni în Austria (ABV5300). La noi, Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea contra Covid-19 (CNCAV) a decis ca 4000 de doze de vaccin AstraZeneca, provenind din lotul pentru care Italia a decis suspendarea temporară a administrării, să fie carantinate temporar, însă vaccinarea va continua cu serul din celelalte loturi. Din totalul ABV5300 de 1,6 milioane doze de vaccinuri distribuite în 17 ţări din UE (Lituania, Estonia, Luxemburg, Letonia, Islanda, Damenarca, Bulgaria, Austria, Grecia, Suedia, Olanda, Polonia, Spania, Franţa, Irlanda), România ar fi primit conform CNCAV doze mai puţine. O abordare realistă, în opinia epidemiologului farmaceutic Stephen Evens, profesor la London School of Hygiene and Tropical Medicine, este investigarea şi asigurarea că balanţa de beneficii şi riscuri este în favoarea vaccinului. Serul AstraZeneca, aprobat la sfârşitul lunii decembrie este produs în Marea Britanie de Oxford BioMedica şi Cobra Biologics. OMS a declarat ieri, prin unul din purtătorii săi de cuvânt, Margaret Harris, că nu există motive de a nu se utiliza vaccinul anti-Covid, AstraZeneca. Cu toate acestea isteria legată de serul menţionat -din cauza efectelor adverse- nu este uşor de stins, şi reticenţa la folosirea lui s-ar putea amplifica, alimentată şi de “războiul subteran”, între marile firme producătoare de medicamente.
