ABA Jiu: Planurile de Management şi cel al Riscului la Inundaţii au fost avizate

0
186

În cadrul ultimei şedinţe din acest an, Comitetul de Bazin Jiu-Dunăre a aprobat, ieri, Planul de Management Bazinal al Bazinului Hidrografic Jiu 2016-2021 şi stadiului de fundamentare a Planului de Management al Riscului la Inundaţii pentru aceeaşi perioadă.

Administraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova a fost ieri gazda şedinţei Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre. Cu această ocazie cei 21 de membri au analizat şi au dat avizul pentru mai multe teme aflate pe ordinea de zi, cele mai importante constituindu-le Planul de Management Bazinal al Bazinului Hidrografic Jiu 2016-2021 şi stadiului de fundamentare a Planului de Management al Riscului la Inundaţii pentru aceeaşi perioadă.

Specialiştii ABA Jiu au explicat membrilor Comitetului de Bazin ce înseamnă concret acest Plan de Management Bazinal al Baziunului Hidrografic Jiu prin intermediul unei ample prezentări. Trebuie reţinut în primul rând că, acest Plan de Management reprezită principalul instrument de implementare a Directivei Cadru 2000/60/EC, în special prin programul de măsuri pentru atingerea obiectivelor în vederea utilizării durabile a surselor de apă.

Trei categorii de surse de poluare identificate

Planul cuprinde o prezentare generală a Bazinului Hidrografic Jiu, care se întinde pe o suprafaţă de 16.676 kmp, ceea ce reprezintă 6,9% din teritoriul României, lungimea totală a celor 286 cursuri de apă cadastrate aflate în administrarea ABA Jiu fiind de 4.954 km (exceptând 695 km al Fluviului Dunărea). De asemenea, o altă temă importantă, de interes public, din document o reprezintă caracterizarea apelor de suprafaţă împărţite în două categorii: 286 râuri – cu o lungime de 4.954 km din care permanente 3.938 km (79,5 %) şi nepermanente 1.016 km (20,5 %) – şi  nouă acumulări (cu suprafaţă mai mare de 0,5 km pătraţi ).  În  PMB  sunt caracterizate şi  categoriile de apă de suprafaţă: 144 corpuri de apă naturale – râuri, 14 corpuri de apă  naturale – lacuri, 13 corpuri de apă modificate (4 râuri, 9 lacuri de acumulare), un corp de apă artificial. Corpurile de apă de suprafaţă care datorită „alterărilor fizice” şi-au schimbat substanţial caracterul lor natural au fost declarate corpuri de apă puternic modificate. Astfel, dintr-un total de 172 corpuri de apă identificate, 158  sunt corpuri de apă naturale (91,8 %), 13 corpuri de apă puternic modificate (7,7 %), 1 corp de apă artificială (0,5%).

În ceea ce priveşte sursele de poluare semnificative au fost identificate trei categorii: aglomerări umane, industrie şi agricultură. La nivelul Bazinului Hidrografic Jiu există 195 utilizatori de apă industriali şi agricoli ce folosesc resursele de apă de suprafaţă ca receptor al apelor evacuate.

Continuă proiectele de infrastructură

În Bazinul Hidrografic Jiu, dintr-un total de 169 corpuri de apă, au fost identificate ca fiind la risc în anul 2015 un număr total de 17 corpuri de apă, iar în anul 2021 riscul se va menţine pentru un număr de 8 corpuri de apă.

Planul de Management Bazinal are specificate şi proiecte viitoare de infrastructură aflate în diferite stadii de planificare şi implementare care pot contribui la alterarea fizică  a corpurilor de apă. Acestea au ca principale scopuri  amenajarea cursurilor de apă pentru apărarea localităţilor împotriva inundaţiilor; regularizarea şi apărarea malurilor; amenajarea şi menţinerea stabilităţii şi capacităţii de transport a albiilor; lucrări de stingere a torenţilor, de creare a zonelor cu perdele forestiere, de împădurire a anumitor zone care să conducă la stabilizarea versanţilor, în scopul împiedicării producerii de viituri; reconstrucţia ecologică a râurilor şi protecţia lacurilor; realizarea zonelor umede pentru atenuarea undelor de viitură; înlăturarea urmărilor produse de calamităţile naturale (secete, inundaţii, alunecări de teren).

Au fost detaliate programele de măsuri stât pentru PM Jiu 2009-20015 cât şi penru PM Jiu 2016-2021 pe toate presiunle exercitate asupra corpurilor de apă: aglomerări umane, industrie, agricultură şi alterări hidromorfologice. De asemenea a fost prezentată reţeaua de monitoring pentru apele de suprafaţă şi subterane redimensionată conform Directivei cadru Apă 2000/60/EC.