Legea amnistierii, scoasă de pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor

0
227
Valeriu Zgonea

Proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea a fost scos ieri de pe ordinea de zi a sesiunii de vot final a Camerei Deputaţilor, decizia aparţinând preşedintelui Camerei, Valeriu Zgonea, care a convenit acest lucru cu liderii de grup. „Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a decis scoaterea de pe ordinea de zi a poziţiei 22, cu privire la amnistiere. Celelalte proiecte rămân pe ordinea de zi”, a anunţat Zgonea în plen. Proiectul, propus de deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu, urma să fie supus ieri votului Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz. Proiectul era susţinut de PSD, însă PNL, PDL şi PP-DD anunţaseră că votează împotrivă. „Din punctul de vedere al PNL, această lege considerăm că nu e oportună în acest moment. Grupul liberal va vota împotrivă”, a anunţat în plen liderul deputaţilor PNL, George Scutaru. La rândul său, deputatul PDL Adrian Gurzău a precizat că actul normativ nu face altceva decât să îi „scape” pe cei care au probleme de legalitate sau sunt incompatibili. „Acest proiect de lege îl face pe preafericitul sinucigaş Adrian Năstase să scape de toate dosarele penale şi de situaţia în care este. Aveţi majoritatea, fiţi transparenţi! Suntem membri UE, nu avem posibilitatea să ne batem joc de lege”, a atras atenţia Gurzău. Preşedintele Traian Băsescu a transmis, prin intermediul unei declaraţii remise agenţiei Mediafax de purtătorului său de cuvânt, Bogdan Oprea, că „roagă” Camera Deputaţilor să respingă actul normativ, deoarece „o eventuală adoptare a acestei legi va decredibiliza eforturile de luptă împotriva corupţiei şi va afecta încrederea în justiţie având, în acelaşi timp, efecte catastrofale pentru următorul raport privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV)”. În schimb, preşedintele Comisiei juridice din Cameră, Bogdan Ciucă (PC), a susţinut că proiectul de lege este necesar din prisma condamnărilor la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) împotriva României. Potrivit acestuia, România este, după Rusia şi Turcia, statul cu cele mai multe condamnări la CEDO, „pe bandă rulantă”, pentru rele tratamente în închisoare, în condiţiile în care există „12.000 de deţinuţi peste capacitatea raportată la metri cubi şi metri pătraţi”. Ciucă a încercat să argumenteze inclusiv prin economiile generate la bugetul de stat, în condiţiile în care întreţinerea unui deţinut „fără investiţii” costă statul 2.500 de lei pe lună. „Înmulţiţi 20 şi ceva de milioane de lei vechi pe lună cu 34.000 de deţinuţi în regim de detenţie. Statul român trebuie să plătească 17 – 18 milioane euro pe fiecare lună. Noi putem să-i ţinem acolo, dar se iau de undeva banii ăştia”, a spus Ciucă.

Proiectul care trebuia supus ieri votului Camerei Deputaţilor menţionează că amnistia nu se aplică la infracţiuni precum luare şi dare de mită, deturnare de fonduri, omor, vătămare corporală gravă, tortură, evadare, proxenetism, iar graţierea unor pedepse de până la 6 ani nu se aplică şi minorilor internaţi în centre de reeducare. Mai exact, actul normativ prevede că se amnistiază infracţiunile pentru care Codul penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativă de libertate până la 7 ani inclusiv sau amendă. „Amnistia înlătură răspunderea penală pentru infracţiunea săvârşită, în toate formele ei de participaţie penală, autor, coautor, instigator, complice şi participaţie improprie. Dacă intervine după condamnare, ea înlătură şi executarea pedepsei pronunţate, precum şi celelalte consecinţe ale condamnării. În cazurile prevăzute la alin.(3) amenda încasată anterior amnistiei nu se restituie”, se arată în proiect. În ceea ce priveşte graţierea, proiectul stabileşte că „se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 6 ani inclusiv, pedepsele complementare ale acestora, precum şi pedepsele cu amendă, aplicate de instanţa de judecată”. „Graţierea are efecte şi asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat, în acest caz, partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunţate de instanţă se reduce în mod corespunzător. Dacă suspendarea condiţionată este revocată sau anulată, se execută numai partea de pedeapsă rămasă negraţiată. Graţierea nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă şi măsurilor educative”, mai prevede proiectul, care stabileşte totodată că prevederile menţionate se aplică indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanţă. Proiectul a fost amendat luni seara, în secret, de către deputaţii jurişti. În timp ce la şedinţa Comisei juridice se discuta legea lobby-ului, o parte din membrii comisiei s-au întâlnit separat, într-o altă sală, şi au amendat legea amnistierii. Au fost adoptate o serie de amendamente la proiectul iniţial luni seară, în condiţiile în care la lucrările comisiei au participat un sfert din totalul de 27 de membri. În luna mai a acestui an, proiectul a fost respins de Senat.