Colocviul Naţional „Cultura populară la români: religios şi folcloric”, la Casa Băniei

0
55

Cultura Populara la RomaniSecţia de Etnografie a Muzeului Olteniei (Casa Băniei) şi GRISCU – Grupul de Istorie Culturală al Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” al Academiei Române organizează, în perioada 10-13 noiembrie, Colocviul Naţional „Cultura populară la români: religios şi folcloric”. Manifestarea este dedicată studiului modurilor în care dimensiunile religioasă şi folclorică s-au intersectat în evoluţia culturii populare în România, ca şi împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române. Cu acest prilej, la Craiova se află cercetători şi profesori din importante centre universitare ale ţării – Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu şi, bineînţeles, Craiova, ca şi din Chişinău (Republica Moldova). Deschiderea oficială a colocviului are loc astăzi, ora 10.00, la Casa Băniei.

Proiectul „Cultura populară la români” este conceput în trei secvenţe, reprezentate de trei colocvii. Primul, „Cultura populară în România: context istoric şi specific cultural”, s-a desfăşurat în 13-15 noiembrie 2014 şi a avut ca rezultat un volum publicat sub egida Editurii „Universitaria” din Craiova şi Editurii Universitare Clujene şi lansat în cadrul celei de-a XIV-a ediţii a Târgului de Carte GAUDEAMUS de la Craiova, din primăvara anului 2015. Lucrarea a fost apreciată ca reprezentativă nu numai datorită tematicii propuse, cât şi pentru că exprimă vocea tinerei generaţii şi, totodată, continuitatea cercetărilor care au impus Craiova pe harta etno-antropologiei româneşti. Al doilea colocviu este cel de anul acesta, iar ultimul urmează să fie organizat anul viitor, sub genericul „Cultura populară la român: urban versus rural”.

«Ideea acestui proiect este de a constitui un spaţiu comun de reflecţie pentru cercetătorii de mijloc, media 35-45 de ani, care lucrează deja în ţară în diferite centre universitare sau de cercetare ale Academiei Române pe subiecte referitoare la cultura populară la români. Ca exemplu, avem constant invitaţi specialişti pe ritualuri populare (precum Căluşul), iconografia populară a morţii în secolele XVIII-XIX, cultul popular al sfinţilor, religiozitate contemporană (pelerinajele), istoria culturală a lumii rurale, memoria istorică şi practici festive. Orientările metodologice merg de la etnologia funerarului la antropologie culturală şi antropologie a urbanului, de la istoria culturală la sociologia religiilor», spune dr. Nicolae Mihai, cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” al Academiei Române, din Craiova.

Deschiderea oficială a evenimentului este urmată, astăzi, de conferinţele în plen susţinute de acad. Sabina Ispas (Academia Română – Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Bucureşti), prof. univ. dr. Nicolae Panea (Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere), dr. Cornel Bălosu (şeful Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei), prof. univ. dr. Toader Nicoară (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie şi Filozofie) şi dr. Mirel Bănică (Academia Română, Institutul de Istorie a Religiilor, Bucureşti).

Pe parcursul zilelor următoare, cei 24 de participanţi – etnologi, antropologi, istorici, istorici ai artei, sociologi şi filologi – îşi vor susţine lucrările grupate pe şase secţiuni ale colocviului: „Cultura populară între rural şi urban: praf magic, blesteme şi descântece”; „Experienţă istorică, traumă şi religiozitate peste Prut”; „Teritoriul personajelor fantastice: de la reflecţia metodologică la naraţiunea contemporană”; „Popular şi folclor urban: cât de puternice sunt imaginile”; „Lumea de dincolo între folcloric şi religios”; „Imaginarul simbolic al tradiţiei: religios şi natural”. Programul mai cuprinde vizionarea filmelor documentare „Ortodocşi români pe insula Soloveţk: o călătorie memorială în spaţiul fostului Gulag” (astăzi, ora 19.00) şi „Sintaxă ceremonială în Căluşul din Bărăşti, Olt. O descriere etnografică vizuală” (12 noiembrie, ora 19.00), lansarea Colecţiei „Arhiva Memoriei”, vizitarea Muzeului Olteniei şi a centrului vechi al oraşului.

„Pornind de la propriile cercetări, invitaţii vor dialoga asupra evoluţiei culturii populare din România, a rolului deţinut de religios şi folcloric în acest proces, a modificărilor spaţiul sacrului, a transferuri de sens ce s-au operat în urban/rural şi cum au afectat acestea cultura populară, manifestările sau produsele ei, a  evaluării raportului religios-folcloric într-o perspectivă diacronică şi a specificului culturii populare româneşti”, precizează organizatorii colocviului.