Lovitură de stat în Niger: ECOWAS confirmă opţiunea militară!

0
718

Posibilitatea unei intervenţii armate a ECOWAS în Niger, în „dorinţa restabilirii ordinii constituţionale” pare mai credibilă ca niciodată. Joi 10 august a.c., şefii de stat ai organismului sub-regional, la summit-ul de la Abuja, au transmis şefilor de stat major să mobilizeze „imediat” forţa de aşteptare a ECOWAS, dispunând desfăşurarea acesteia pentru a interveni eventual în Niger. Canalele diplomatice rămân o opţiune viabilă, dar posibilitatea unei intervenţii militare ridică multe întrebări. Are armata Nigerului, cu mulţi ofiţeri pregătiţi afară, capacitatea de a face faţă unei intervenţii externe? Deocamdată junta generalului Tiani a format un guvern în cadrul căruia fostul şef de stat major al armatei, Salifou Mody deţine portofoliul la Apărare. Condus de premierul Ali Mahaman Lamine Zeine, guvernul are 21 de membri, din care miniştri la Apărare şi Interne sunt generali ai Consiliului naţional pentru salvarea patriei. ECOWAS este considerată de junta militară ca o organizaţie apropiată Franţei, ţinta lor principală. Harta Africii de Vest a început să se schimbe din 2021: Mali (luna mai), Republica Centr-Africană (luna iunie), Guineea (septembrie). Un an mai târziu căpitanul Ibrahim Traore a preluat puterea în Burkina Faso şi a expulzat armata franceză în ianuairie a.c.. Cazul Burkinei Faso este deosebit de interesant: în timpul participătii sale la summit-ul Rusia-Africa, de la Sankt Petersburg, cel mai tânăr preşedinte din lume a spus că „Rusia face parte din familia africană”. Ceea ce n-a sunat prea bine în Occident. SUA şi Marea Britanie au anunţat deja întreruperea oricărui ajutor pentru Niger, ca răspuns la interzicerea exportului de uraniu către Franţa. Pe un ton imperativ, preşedinţii Burkina Faso şi Mali au anunţat că orice intervenţie militară în Niger ar echivala cu o declaraţie de război împotriva lor. Multe din statele africane au un atu: prietenia lor de lungă durată cu Rusia. Care prin Vladimir Putin, la Sankt Petersburg, a anunţat ştergerea unei datorii istorice de 23 miliarde dolari şi a promis livrarea a 50 de milioane de tone cereale gratuit. Africa este o zonă unde oamenii lui Prigojine se simt ca peştele în apă. Sprijinul Rusiei şi admiraţia pentru această ţară rezonează, oarecum inexplicabil pe tot continentul african, dincolo de spaţiul fostelor colonii franceze. Parisul sprijină ECOWAS-ul dar până unde? Oricum nu se resemnează. Joi seara Emmanuel Macron s-a întâlnit cu miniştrii săi şi cu ambasadorul Franţei, la Niamey, pentru evaluarea situaţiei. De asemenea se află în contact cu partenerii săi europeni şi americani, precum şi cu omologii din ECOWAS. La tot ceea ce se întâmplă serviciile franceze, fără a divulga, înţeleg că este şi o lucrătură… rusă. Rămâne de urmărit deznodământul. Situaţia este momentan tensionată la Niamey. O demonstraţie în jurul bazei aeriene care găzduieşte forţele franceze (circa 1500 în tot Nigerul) dronele French Reaper şi avioanele de luptă a fost nu uşor de suportat. Pentru preşedintele Nigeriei, Bola Tinubu, care deţine preşedinţia rotativă a ECOWAS „o rezoluţie paşnică este încă de căutat. Folosirea forţei este doar ultima soluţie”. Franţa se confruntă cu o delicată situaţie: să lase alianţa Bamako-Ouagadugu-Niamey, regimurilor puciste, susţinute mai mult sau mai puţin de Rusia, sau să încerce să recâştige controlul cu toate riscurile pe care le incumbă. În Niger, Franţa dar şi ECOWAS trebuie să găsească soluţii la toate provocările cu care se confruntă acest continent.