Peste 25% dintre copiii sub 6 ani nu mergeau la grădiniță, în anul școlar 2022 – 2023. Organizaţia “Salvați Copiii România” anunță cea de-a 27-a ediție a “Grădinițelor estivale”, cu un concept inovator al “Școlii mobile”, care va ajunge în comunități izolate și afectate de sărăcie severă. Printre judeţele care vor beneficia de acest program se află şi Doljul.
FOTO : salvaţi copiii
Conform studiului efectuat de “Salvaţi copiii România”, dintre cele 7.471 de grădinițe publice, doar 1.616 au funcționat cu program prelungit în anul școlar 2022 – 2023. Astfel, ţara noastră se confruntă cu o intensitate record a sărăciei educaționale în rândul copiilor, exprimată prin risc de sărăcie sau excluziune socială (39% în anul 2023) și analfabetism funcțional (41,7%), și, cu toate acestea, nivelul alocărilor resurselor financiare pentru educație rămâne extrem de modest. În anul școlar 2022-2023, doar 74,8% din copiii de vârstă preșcolară erau înscriși la grădiniță, în scădere de la 75,6% în anul precedent și mult sub media EU de 93,1%. “Şcoala mobilă”, concept inovator de educație non-formală, dezvoltat la București și la Iași, va merge în comunitățile vulnerabile, cu acces redus sau inexistent la educație, care trăiesc în zone izolate, profund afectate de sărăcie.
Situaţie îngrijorătoare
Situaţia a fost prezentată pe 09 iulie, la Bucureşti: “ Pentru anul școlar 2022-2023, dintre cele 7.471 de grădinițe publice, 1.616 au funcționat cu program prelungit, doar 310 aflându-se în mediul rural, în contextul riscului crescut de sărăcie și excluziune socială. Pentru al 27-lea an consecutiv, Organizația “Salvați Copiii România” anunță deschiderea grădinițelor estivale și a programelor de educație remedială, în care vor fi incluși peste 1.500 de copii. De asemenea, “Școala mobilă” a organizației va ajunge la copiii cu acces redus sau inexistent la educație, care trăiesc în zone izolate sau în comunități profund afectate de sărăcie. În anul școlar 2022-2023, doar 74,8% din copiii de vârstă preșcolară erau înscriși la grădiniță, în scădere de la 75,6% în anul precedent și mult sub media EU de 93,1%”, se precizează în comunicatul “Salvaţi copiii România”. Pentru viitorul an școlar, sursele oficiale estimează 665.000 de locuri în grădinițe, calculate pentru a cuprinde în totalitate copiii cu vârste între patru și şase ani și peste 70% dintre cei sub patru ani (0-4, potrivit notei de fundamentare). Nefrecventarea școlii afectează o proporție din ce în ce mai mare de copii români: aproape 16% dintre copiii de vârsta gimnaziului se aflau în afara școlii la nivelul anului școlar 2022-2023, în timp ce peste un sfert dintre cei de vârsta liceului (25,03%) erau în aceeași situație. România înregistrează un procent de 16,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat cel mult studiile gimnaziale, cel mai mare procent în ultimii şase ani.
“GRĂDINIȚELE ESTIVALE” AJUNG LA CEA DE-A 27-A EDIȚIE
Programul “Grădinița estivală” se derulează din anul 1998 și se adresează copiilor de vârstă preșcolară care nu au mers la grădiniță sau care au frecventat sporadic grădinița și care se pregătesc să intre la clasa pregătitoare sau să urmeze cursurile unor gradinițe de stat, obiectivul fiind de a sprijini integrarea copiilor în sistemul de învățământ de masă. În cei 26 de ani de activități estivale au fost sprijiniți pedagogic, precum și socio-economic, 15.924 de copii – 10.953 de copii la “Gradinița estivală” și 4.971 de elevi în programul estival de educație remedială. Impactul programului: dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii: de la 15% la intrarea în program la 60% la finalizarea programului; dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii: 10% la intrarea în program, 55% la finalizarea programului; 94% dintre copii au fost înscriși în învățământul de masă, restul de 6% sunt în monitorizare și vor fi înscriși în anul școlar următor. În anul 2024 vor fi organizate activități estivale pentru peste 1.500 de copii, dintre care 363 de preșcolari și 1.200 de elevi din București și județele Argeș, Brașov, Caraș-Severin, Constanța, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Hunedoara, Iași, Mureș, Neamț, Olt, Timiș, Suceava și Vaslui.
SĂRĂCIA LIMITEAZĂ DREPTUL LA EDUCAȚIE
Organizația “Salvați Copiii” a atras atenția, în mod repetat, asupra impactului pe care îl are, în România, situația socio-economică a familiei asupra rezultatelor școlare ale copiilor. Cele mai recente rezultate disponibile ale PISA plasau România printre țările care înregistrează o puternică legătură între statutul socioeconomic al elevilor și performanțele înregistrate de aceștia. “Accesul la educație timpurie este o condiție fundamentală pentru ca dreptul copilului la un viitor bun să fie unul real. Discriminarea pe care o induce sărăcia are efecte devastatoare pe termen lung pentru copil și, totodată, costuri imense pentru întreaga societate”, a precizat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv “Salvați Copiii România”. Cele mai multe dintre familiile beneficiare ale programelor “Salvați Copiii România” (51,58%) au un venit de sub 400 lei/membru de familie, 32,48% dintre familii declară un venit sub 600 lei/membru de familie și doar 15,9% afirmă că venitul pe membru de familie depășește 600 lei, arată datele studiului realizat la finalul anului 2023. Familiile cuprinse în anchetă au declarat că au fost nevoite să renunțe la anumite cheltuieli, după cum urmează: 71% au renunțat la cheltuielile cu îmbrăcămintea și încălțămintea; 35% au renunțat la cheltuielile legate de activități extrașcolare; 12% dintre familii au renunțat la achiziția de jocuri și jucării; 24% dintre familiile vulnerabile au diminuat bugetul alocat alimentelor.
Date statistice
Cheltuielile publice pentru educația copiilor români sunt cele mai scăzute din Uniunea Europeană, iar părinții sunt nevoiți să acopere lipsurile sistemului, fiind, în 2022, de 3,2% (versus, 4,7% media UE 27). Țara noastră se confruntă cu o intensitate record a sărăciei educaționale în rândul copiilor, exprimată prin risc de sărăcie sau excluziune socială (39% în anul 2023) și analfabetism funcțional (41,7%), și, cu toate acestea, nivelul alocărilor resurselor financiare pentru educație rămâne extrem de modest. În schimb, țări în care aceste probleme nu au nicidecum același nivel prioritizează cu responsabilitate educația: Suedia – 6,3%, Belgia – 6,3%, Finlanda – 5,5%, Cipru – 5,1%, Polonia – 4,6%, Slovenia – 5,6%. Noul proiect de lege pentru învățământul preuniversitar care prevede alocarea a 15% din cheltuielile din Bugetul General Consolidat pentru educație (ceea ce va constitui puțin peste 4% din PIB) are șanse foarte reduse să producă efecte tangibile în direcția creșterii alocărilor efective de resurse publice adecvate pentru sistemul educațional.
.
