Numărul refugiaţilor care ajung în Grecia s-a redus

0
125

refugiati 1Comisia Europeană a adoptat şi publicat două rapoarte şi o recomandare privind gestionarea crizei refugiaţilor. Astfel, raportul intermediar privind punerea în practică a mecanismelor de relocare şi transfer arată că, deşi s-au înregistrat progrese, acestea sunt în continuare lente. Al doilea raport privind implementarea Declaraţiei UE-Turcia subliniază atât rezultatele concrete, cât şi fragilitatea progreselor. Iar recomandarea, a doua de acest gen, identifică măsurile necesare pentru reluarea transferurilor către Grecia potrivit Regulamentului Dublin.

Comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie Dimitris Avramopoulos a declarat că numărul refugiaţilor ce ajung în Grecia s-a redus. În acest caz, accentul trebuie pus acum pe creşterea şi accelerarea numărului de transferuri. „Dar nu trebuie să uităm Italia, unde are loc o creştere sezonieră a numărului de sosiri. Este o obligaţie umanitară. În acelaşi timp, le mulţumesc statelor membre pentru eforturile din ultimele luni de a reloca refugiaţii sirieni din Turcia. Obţinerea de progrese în contracararea traficanţilor va fi durabilă doar dacă sunt deschise, în mod real, canale sigure şi legale pentru solicitanţii de azil…”, a subliniat Dimitris Avramopoulos.

Raportul privind punerea în practică a Declaraţiei UE-Turcia

Potrivit raportului privind relocarea şi transferul, până luna trecută, 7.272 de persoane au fost relocate, în principal din Turcia, Liban şi Iordania, în 19 ţări europene (15 state membre UE şi Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia). În ce priveşte transferurile, numărul lor ajunsese, la data de 14 iunie, la 2.280 de persoane (1.503 din Grecia şi 777 din Italia. Raportul privind punerea în practică a Declaraţiei UE-Turcia include rezultatele concrete obţinute, şi anume: scăderea considerabilă a numărului de treceri neregulamentare, returnarea migranţilor neregulamentari din Grecia în Turcia, folosirea mecanismului „unu-la-unu” pentru relocările din Turcia către UE, progrese în liberalizarea regimului de vize, sprijin finaniciar acordat instrumentului pentru refugiaţii din Turcia, modernizarea Uniunii vamale, avansarea negocierilor de aderare şi, nu în ultimul rând, asistenţă umanitară pentru Siria.refugiati

Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca nu participă la adoptarea acestei directive

Planul de acţiune privind integrarea prevede un cadru comun de politică şi măsuri de sprijin pentru statele membre în procesul de elaborare şi consolidare a politicilor naţionale de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe. Pentru atragerea migranţilor cu înaltă calificare urmează să fie realizată reforma cărţii albastre a UE.  „Noua propunere  de directivă instituie un sistem unic la nivelul UE, care înlocuieşte sistemele naţionale paralele referitoare la forţa de muncă cu înaltă calificare, astfel încât procedura să fie mai clară atât pentru solicitanţii de locuri de muncă, cât şi pentru angajatori, iar sistemul să fie mai vizibil şi mai competitiv. Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca nu participă la adoptarea acestei directive, nu au obligaţii în temeiul ei şi nici nu sunt supuse aplicării sale”, se precizează într-un comunicat de presă al Comisiei Europene, reprezentanţa din România.

Salvarea de vieţi pe mare

Cadrul de parteneriat este menit să mobilizeze şi să concentreze acţiunea şi resursele UE în activităţile externe de gestionare a migraţiei. UE va urmări să încheie parteneriate personalizate cu principalele ţări terţe de origine şi de tranzit, apelând la toate politicile şi instrumentele aflate la dispoziţia sa pentru a obţine rezultate concrete. Priorităţile sale sunt salvarea de vieţi pe mare, creşterea numărului de returnări, crearea condiţiilor necesare pentru ca migranţii şi refugiaţii să rămână mai aproape de ţările lor de origine şi, pe termen lung, sprijinirea dezvoltării ţărilor terţe pentru a aborda cauzele profunde ale migraţiei neregulamentare.

 

Recomandarea menţionată stabileşte măsurile concrete ce trebuie luate de Grecia pentru a reveni în sistemul Dublin, acordând prioritate următoarelor:

  • înfiinţarea unorcentre de primire deschise corespunzătoare, atât permanente, cât şi temporare, şi asigurarea unor condiţii de primire adecvate în aceste centre, cum ar fi asigurarea accesului minorilor la educaţie;
  • asigurarea unuiacces real la procedura de azil, Inclusiv dotarea cu personalul necesar, şi organizat în mod adecvat, a serviciului elen de azil;
  • instituirea neîntârziată a noiiautorităţi de apel şi dotarea acesteia cu personalul adecvat pentru tratarea tuturor căilor de atac introduse în prezent şi în viitor;
  • asigurarea accesului efectiv laasistenţă juridică gratuită;
  • instituirea unor structuri pentru solicitanţii vulnerabili, cum ar fiminorii neînsoţiţi, inclusiv a unei proceduri de tutelă adecvate pentru aceştia din urmă.