Noi discuţii pe spinoasa chestiune a gazelor livrate de Rusia au început luni, 9 iunie, la Bruxelles. Părţile s-au despărţit marţi dimineaţa, fără să se ajungă la un acord, după şapte ore de dificile negocieri, dar comisarul european pentru Energie, Gunther Oetinger, care joacă rolul de mediator, rămâne încrezător. La rândul său, ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan, a declarat: „Noi dorim o soluţie globală, care să regleze chestiunea preţului gazului şi plata datoriei, dar nu putem accepta mecanismul de calcul al preţului propus de Gazprom. Dorim un preţ echitabil, bazat pe piaţă”. Omologul său rus a spus doar că se lucrează „constructiv”. Moscova a prevenit: dacă Kievul nu reglează datoria gazieră de mai multe miliarde de dolari şi factura pentru aprovizionarea pe luna iunie, Gazpromul va opri livrările, ceea ce poate perturba aprovizionarea Europei. Ucrainenii resping preţul fixat de Rusia după sosirea la putere a unui guvern pro-occidental, la sfârşitul lunii februarie, cel mai ridicat aplicat unei ţări europene. La trei zile după întâlnirea cu Vladimir Putin, care a creat speranţa unei dezescaladări a conflictului, şi la două zile după învestitură, noul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko doreşte rapid o normalizare a relaţiilor cu Moscova, pentru obţinerea întoarcerii la calm în estul ţării. Pentru prima dată de la căderea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici şi alipirea Crimeei la Rusia, în urma referendumului mult discutat, Kievul şi Moscova dialoghează. Ambasadorul Rusiei, Mikhail Zurabov, şi ambasadorul Ucrainei în Germania, Pavlo Klimkine, în prezenţa unui reprezentant OSCE, derulează discuţii cotidiene privind o dezescaladare a situaţiei în regiunile Doneţk şi Lugansk. Timpul presează: insurecţia în estul industrial şi rusofon câştigă teren, în timp ce ofensiva declanşată, în urmă cu două luni, de forţele ucrainene, pare tot mai lipsită de eficienţă. Până acum, luptele au făcut peste 200 de morţi: rebeli, soldaţi ucraineni sau civili. Separatiştii deţin controlul unei părţi a frontierei cu Rusia, în timp ce Kievul nu încetează să denunţe afluxul de arme şi combatanţi de pe teritoriul rus. Apropos de rolul proruşilor în Ucraina, Vladimir Putin a recunoscut că poate avea o oarecare influenţă asupra acestora, dar deloc totală. Şi a dat ca exemplu referendumurile din Doneţk şi Lugansk, care au avut loc deşi el a cerut să nu mai fie organizate.
