Văzută din afară, din panglica de asfalt, incinta împrejmuită care acoperă 3 hectare cu construcţii moderne şi echipamente de ultimă generaţie în procesarea laptelui este trădată doar de firma ingenios concepută. Altminteri, cine ar putea bănui că marile hale, însumând 5.000 de metri pătraţi, adăpostesc, de fapt, o modernă fermă de creştere a caprelor şi ovinelor, de mare capacitate, cu flux tehnologic închis, în sensul că laptele obţinut zilnic, prin mulgere mecanică, este direcţionat spre recipienţi ermetici şi de acolo spre procesare. Contactul cu aerul este inexistent. Povestea veche cu capra care sare gardul, năbădăioasă, şi vaca săracului, nici nu este cunoscută în rândul personalului calificat al societăţii. Şi ar părea o glumă proastă. Întregul proiect, cu finanţare preponderent europeană, din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR), a demarat în 2008 şi s-a finalizat în octombrie 2011. Partea lui eligibilă a fost de 1,8 milioane euro. Dar prin investiţia proprie, de asemenea consistentă, a atins deja 2,6 milioane de euro. Modelul este unul helvet, calchiat de-a dreptul. Inclusiv popularea s-a făcut cu exemplare din rasele Saanen şi Alpină Franceză, recunoscute pentru producţia lor de lapte (în medie peste 1.400 de litri/an/animal). La nivelul ovinelor promovată este o rasă mixtă Avasi, de carne şi lapte. În tot judeţul Dolj, dar şi în judeţele limitrofe, nu mai există o fermă cu acelaşi profil, cu similare standarde sanitar-veterinare. Şi rase autentice. Nu mai puţin de 15 produse lactate (iaurt, smântână, urdă, sana, caş, caşcaval, brânză telemea şi aşa mai departe) sunt livrate zilnic sau săptămânal magazinelor de profil, şi din Craiova, prin care Capri-Lact Motoci îşi valorifică produsele finite. Deocamdată, Capri-Lact Motoci se află la începutul activităţii sale şi inclusiv popularea nu este încheiată, motiv pentru care toate femelele din tineretul obţinut anul acesta au fost oprite în efective. Se va ajunge, anul viitor, la 2.000 de capre şi 1.000 de oi.
În rândul lumii civilizate
Franţa, Grecia, Italia, Spania sunt ţările din spaţiul UE care contează efectiv în producţia de produse lactate având ca materie primă laptele de capră. Sunt produse cărora li se atribuie o serie întreagă de virtuţi pe lângă cele organoleptice. Mai mult, în temeiul cercetărilor medicale avansate, se spune că laptele de capră rezolvă carenţele de fier şi previne demineralizarea sistemului osos, ajutând la corecta asimilare a calciului în procesul metabolic şi digestiv. Doljul deţine însemnate efective de caprine din rase şi metişi autohtone, dar preocupările în privinţa creşterii potenţialului de producţie sunt infime. S-a vorbit mult pe această temă la nivelul DADR Dolj, dar atât. De regulă, laptele de capră (3,3% proteină şi 3,5% grăsime) se amestecă bine cu cel de oaie şi ceea ce se valorifică nu se face sub etichetă. Într-o concepţie europeană de specializare a producţiei SC Capri-Lact este unicat la nivelul Doljului prin standardele promovate. În primul rând. Dar, dincolo de aceste detalii, societatea menţionată va putea contribui, începând din acest an, inclusiv la ameliorarea efectivelor autohtone de care vorbeam, prin livrarea de material de reproducţie, în exclusivitate masculi.
Motoci: capitala brânzei de bună calitate
Comuna Mischii a contat dintotdeauna în aprovizionarea pieţelor Craiovei cu lapte şi produse lactate. Nimeni nu s-a gândit vreodată că satul Motoci ar putea dobândi o distincţie jinduită, pe care a obţinut-o prin ceea ce a realizat doamna Ion Maria, altminteri o femeie energică, temerară, cu un simţ aparte al afacerii. Specialistăîn tehnologia alimentară. Ştie bine de ce se ocupă şi, mai ales, unde se află cu întreaga investiţie. Chiar dacă se confruntă cu atâtea şi atâtea probleme, cotidian, temeritatea o potenţează, fiind convinsă că va izbândi. Iniţial, ne-a privit oarecum cu suspiciune în timpul documentării, ziariştii fiind, uneori, prea curioşi şi deloc aveniţi, în lumea mediului privat. Şi pe lângă problemele inerente unei asemenea afaceri, cum spuneam, una greu surmontabilă este de reţinut. În timpul zăpezii abundente din luna februarie, acoperişul halelor a fost serios afectat. Fătările erau în toi şi microclimatul care trebuia asigurat fusese serios afectat. Practic, s-a spart acoperişul. Au urmat etapele întocmirii documentaţiilor necesare obţinerii despăgubirilor, în temeiul asigurărilor încheiate. Auditul s-a finalizat, s-au făcut şi reevaluări, dar banii n-au venit de la BCR Asigurări. Când vor veni nu se ştie. Se prefigurează doar promisiuni şi nu certitudini. Pe aceste motive, o hală nu poate fi, deocamdată, populată. Repetăm: SC Capri-Lact Motoci este unicat la nivelul Doljului. Este o fermă ca în Elveţia. Deşi, glumind, putem spune că acolo e ceva ca la Motoci.
În stabulaţie liberă
Caprele, dar şi ovinele, sunt ţinute în stabulaţie liberă, nu sunt scoase la păşune, fiind hrănite numai în jgheaburile amenajate. Raţiile furajere sunt întocmite după reţeta: masă verde în amestec cu fân uscat din abundenţă, concentrate care includ, pe lângă necesarul de proteină digestibilă, şi brichetele minerale cu macro şi micro elementele deficitare în raţia asigurată. Se are în vedere, bineînţeles, şi constituţia animalelor. Totul pe calculator. Să amintim numele tehnicianului veterinar Petre Ionescu şi al medicului veterinar Dragoş Dragomir, cu rostul lor bine definit la nivelul fermei în întreg procesul tehnologic. Suprafaţa agricolă destinată obţinerii furajelor este, deocamdată, de 50 de hectare şi managerul Ion Maria opinează că este insuficientă. Într-un an agricol favorabil, cum se arată cel actual, producţia de masă verde se poate apropia de necesar, dar trebuie avută în vedere şi asigurarea stocului de furaje (fibroase şi suculente) pentru perioada de iarnă. Să mai consemnăm doar că există filtre sanitare şi accesul este limitat pentru persoanele din afară. Ventilatoare speciale primenesc aerul din hale, la intervale regulate. Inclusiv liniştea animalelor nu trebuie stânjenită.
Subvenţii mici
De la bugetul de stat se acordă, anual, în jur de 40 lei/femelă, ne-a spus directorul executiv al APIA Dolj, Emil Călugăru. Nu se fac discriminări între o oaie şi o capră şi nici în funcţie de rasă. Suma e modică, dar contează în diminuarea cheltuielilor materiale. Cu astfel de „facilităţi”, a spera că putem concura pe piaţa europeană cu marii furnizori consacraţi în brânzeturi, e o utopie. Dar un început trebuie să existe. Şi acesta îl reprezintă în primul rând SC Capri-Lact SRL Motoci. Unde obiectivul urmărit nu este altul decât creşterea producţiei de lapte şi eficientizarea întregii activităţi. SC Capri-Lact SRL Motoci a dobândit, deja, o experienţă pe piaţa produselor lactate. Ceea ce este de luat în seamă. Este un furnizor care contează pe piaţa internă şi semnalele primite sunt exclusiv pozitive. Promite, însă, enorm. Şi aceasta este opinia noastră. După ce am văzut, dacă ne este îngăduit să spunem, o minune de fermă zootehnică. Care ar trebui multiplicată.
ANA-MARIA GEBĂILĂ, MIRCEA CANŢĂR şi TIBI BOLOGH
