Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis luni, 10 aprilie a.c., un mesaj cu ocazia celei de-a XX-a sesiuni a Comisiei guvernamentale româno-germane pentru problematica etnicilor germani din România. Mesajul a fost prezentat de către domnul Bogdan Aurescu, Consilier Prezidenţial – Departamentul Politică Externă.
Vă prezentăm în continuare textul mesajului:
„Doamnelor şi domnilor,
Sesiunea aniversară a Comisiei din 2017 survine într-un an cu o încărcătură simbolică aparte pentru relaţia dintre România şi Germania, marcând o triplă aniversare: 50 ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice, 25 de ani de la semnarea Tratatului bilateral privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa şi 10 ani de la aderarea României la UE.
Tratatul politic din 1992 a fost semnat într-un moment important de reconfigurare a arhitecturii geopolitice europene, după căderea Zidului Berlinului, căderea comunismului în ţările est-europene şi reunificarea Germaniei în 1990, reprezentând piatra de temelie a unei noi etape în relaţiile dintre două ţări cu vechi legături istorice.
Relaţiile privilegiate româno-germane, de natură strategică, au evoluat excepţional în ultimii ani şi sunt în continuă dezvoltare. Suntem profund legaţi prin prietenia şi parteneriatul în Uniunea Europeană şi NATO, dublată de o colaborare strânsă în plan politic, economic, social şi cultural.
Vizitele bilaterale la nivel înalt şi, în general, dialogul politic româno-german au crescut în mod semnificativ în intensitate, densitate şi au înregistrat rezultate substanţiale, care au contribuit la consolidarea relaţiilor noastre.
România este şi va rămâne un partener solid şi de încredere al Germaniei în spaţiul central şi sud-est european, dedicată profund reconstrucţiei ambiţioase a proiectului european.
Germania este şi cel mai important partener comercial al României, iar investiţiile firmelor germane, care au creat peste 300.000 de locuri de muncă, sunt în creştere. Am «importat» cu succes şi beneficii pentru ambele părţi, cum este sistemul dual german de formare profesională, inaugurat prin Școala Profesională din Braşov, urmată de cele din Sibiu, Timişoara sau Sebeş.
Doamnelor şi domnilor,
Germanii din România sunt parte integrantă a istoriei şi identităţii ţării noastre, sunt apreciaţi şi respectaţi de toţi românii. Minorităţii germane din România îi revine un rol important, atât România, cât şi Germania acordând o importanţă deosebită păstrării identităţii şi sprijinirii minorităţii germane.
Nu este astfel întâmplător faptul că un efect important al Tratatului din 1992 a fost crearea Comisiei guvernamentale româno-germane pentru probleme ale etnicilor germani din România, care s-a întrunit pentru prima dată în mai 1992, la Bonn.
În cei 25 de ani de existenţă, Comisia a demonstrat că reprezintă un instrument important de aprofundare a relaţiei strategice bilaterale româno-germane, prin care se promovează proiecte în scopul păstrării identităţii minorităţii germane din România, din punct de vedere cultural, lingvistic, social şi al prezervării patrimoniului material.
În acelaşi timp, Comisia îşi propune să aducă în discuţie problematici care să ţină cont de realităţile şi evoluţiile înregistrate în relaţiile româno-germane, prin abordarea unor teme care să contribuie la dinamizarea rolului de punte al minorităţii germane, de exemplu prin sprijinirea cooperării economice bilaterale şi promovarea turismului cultural în România sau derularea de proiecte care să susţină redescoperirea trecutului de către tinerii saşi şi şvabi din Germania.
În România, sistemul de învăţământ de stat în limba germană a înregistrat o lungă şi neîntreruptă tradiţie, ceea ce a favorizat păstrarea identităţii etnice a minorităţii germane. În acest sens, doresc să îmi exprim satisfacţia pentru alocarea de către Guvernul federal german a unui sprijin financiar constant pentru susţinerea învăţământului cu predare în limba germană maternă în România.
La rândul său, România a contribuit semnificativ la păstrarea şi renovarea patrimoniului cultural al minorităţii germane, în special a bisericilor fortificate săseşti, dar şi a altor monumente semnificative.
Integrarea membrilor minorităţii germane în societatea românească şi dialogul stabilit la nivelul societăţii între etnia majoritară şi cea minoritară nu au făcut decât să contribuie la consolidarea dialogului intercultural, la cunoaşterea şi respectul reciproc şi, în egală măsură, la avansarea şi perfecţionarea politicilor României în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
Modelul convieţuirii româno-germane reprezintă astfel un exemplu al modului în care aspectele esenţiale ale politicilor în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale se transpun în realitate. Mulţumită şi acestei contribuţii, România este astăzi un exemplu de urmat în privinţa modului de convieţuire a minorităţilor, construind un veritabil model intercultural al relaţiilor interetnice, recunoscut ca atare la nivel european.
Acest model veritabil al relaţiilor interetnice consacră implicarea activă, la nivel local şi naţional, a reprezentanţilor minorităţilor naţionale în procesul de decizie referitor atât la minoritatea în cauză, cât şi la societate în ansamblu. Aceasta implică nu doar coexistenţa grupurilor minoritare cu populaţia majoritară – care defineşte aşa-numitul model multicultural –, ci presupune, totodată, interacţiunea minorităţilor cu majoritatea – ceea ce conturează un proiect intercultural. Este un proiect care îmbogăţeşte societatea în care trăim şi spiritul civic prin intermediul diversităţii culturale şi care dovedeşte, totodată, valorile interacţiunii şi toleranţei.
România contează pe acest tip de dialog între majoritate şi minoritate, iar politicile sale în materie de protecţie a minorităţilor naţionale vor urmări în continuare, necondiţionat, conservarea, dezvoltarea şi promovarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a acestora.
Urez succes lucrărilor sesiunii actuale a Comisiei!”
