Premierul Sorin Grindeanu s-a întâlnit ieri, la Palatul Victoria, cu reprezentanţi ai conducerii Administraţiei Naţionale a Apelor Române (ANAR) şi ai Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF).
Discuţia s-a axat asupra soluţiilor de reducere a efectelor schimbărilor climatice, respectiv a înlăturării pagubelor cauzate de fenomenele extreme, precum inundaţii, viituri, alunecări de teren, secetă etc.
“Din păcate, ultimii ani ne-au arătat că investiţiile insuficiente în infrastructura împotriva inundaţiilor, precum şi în reţeaua de irigaţii, ne fac vulnerabili în faţa fenomenelor naturale extreme. Avem la dispoziţie bani europeni, pe care îi putem folosi în această direcţie“, a subliniat şeful Executivului.
În cadrul întâlnirii s-a discutat despre posibilitatea de finanţare din fonduri europene a unor lucrări de îmbunătăţiri funciare – desecare şi drenaj – ce urmează să fie realizate la nivel naţional, pentru a fi reduse efectele schimbărilor climatice. În acest sens, este necesară includerea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare printre beneficiarii eligibili ai Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, Axa Prioritară 5.
Premierul Sorin Grindeanu a cerut ANIF şi ANAR ca în termen de o lună să prezinte soluţia juridică care să permită accesarea acestor finanţări pentru investiţii în infrastructura de îmbunătăţiri funciare.
La întâlnire au participat Nicolae Bărbieru, din partea ANAR, şi Florin Ionuţ Barbu, din partea ANIF.
Inundaţiile şi excesul de umiditate al zonelor joase au impus îndiguiri şi desecări pe suprafeţe ce depăşesc 3,1 milioane ha, din cele 4 milioane ha necesare. Pe cca. 215.000 ha reţeaua de canale de desecare a fost completată şi cu o reţea de drenaj închis. Există 763 de staţii de pompare, din care 443 sunt funcţionale. Eliminarea excesului de apă şi apărare împotriva inundaţiilor prin lucrări de desecare – drenaj asigură condiţii favorabile de utilizare a terenurilor agricole prin lucrări de colectare, transport şi evacuare a apelor în exces.
Amenajările de desecare-drenaj au fost realizate cu precădere în Lunca şi Delta Dunării, pentru introducerea în producţie a terenurilor scoase prin îndiguire de sub influenţa inundaţiilor Dunării, în Transilvania şi Banat pentru eliminarea excesului de umiditate, precum şi pe terenurile amenajate pentru irigaţii, în scopul realizării condiţiilor de control a umidităţii solurilor şi prevenire a degradărilor secundare.
Amenajările de desecare-drenaj contribuie la întoarcerea în circuitul economic a terenurilor degradate de acţiunea unor factori naturali sau antropici. În acest context, amenajările de desecare – drenaj sunt lucrări publice, de interes naţional.
