Ucraina: Militanţii proruşi deschid a doua criză gravă, după cea din Crimeea

0
123


Ocuparea sediilor guvernelor regionale din Doneţk şi Lugansk de către militanţii proruşi şi ameninţarea câtorva sute de autonomişti mascaţi cu antrenarea secesiunii acestor regiuni orientale şi eventuala lor ataşare la Rusia crează serioase probleme guvernului ucrainean, dar şi americanilor şi europenilor, care se aşteaptă la o reeditare a scenariului din Crimeea. Autorităţile ucrainene emanate de revoluţia de pe Euromaidan (Piaţa Independenţei din Kiev) au calificat manifestaţiile ca fiind „teroriste şi criminale”. Kievul acuză separatiştii de luarea de ostatici şi plasarea de explozibil în imobilul Serviciului de Securitate din Lugansk. Dar marja de manevră rămâne limitată. Ucraina nu poate fi indiferentă la ocuparea sediilor administrative ale puterii centrale în aceste regiuni, pe care flutură acum drapele roşii, şi, în stradă, se lansează proclamaţii de secesiune. Fiecare zi care trece conferă un plus de încredere suplimentară militanţilor proruşi, aceştia vorbind deja de preluarea controlului asupra unor artere de circulaţie şi aeroporturilor. Situaţia plasează autorităţile într-o poziţie delicată şi recursul la forţă este problematic. Poliţia cuprinde în rândurile sale un număr mare de simpatizanţi proruşi. La Doneţk, mulţi dintre poliţiştii originari din acest oraş minier au participat la represiunea revoluţiei de pe Euromaidan, neputând fi bănuiţi de mare loialitate faţă de noile autorităţi. Armata rusă dispune de mai multe divizii deplasate la frontiera ucraineană, pregătite să intervină rapid, în orice misiune de „menţinere a păcii” care ar putea însemna separarea provinciilor de est. Ultimele acţiuni simultane ale militanţilor proruşi au fost denunţate de Kiev, fiind considerate o nouă fază a unui plan rusesc. În faţa acestei stări de fapt, Uniunea Europeană aşteaptă rezultatul discuţiilor dintre secretarul de stat american John Kerry şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, de săptămâna viitoare, anunţată fiind prezenţa şefei diplomaţiei europene, Catherine Ashton, şi a ministrului ucrainean al Afacerilor Externe. La Harkov, poliţia a reuşit, luni seară, să evacueze manifestanţii din sediul administraţiei regionale, printr-o operaţiune surpriză. La Doneţk, oligarhul Rinat Ahmetov, omul cel mai bogat din Ucraina, a intrat în contact cu militanţii pentru negocierea retragerii. Ahmetov s-a pronunţat public împotriva secesiunii estului Ucrainei, dar medierea sa poate da rezultate numai de moment, pentru că separatiştii proruşi din Harkov, Lugansk şi Doneţk solicită organizarea unui referendum pentru alipirea regiunii lor la Rusia. Separatiştii proruşi din estul Ucrainei vor beneficia de amnistie dacă „vor depune armele şi vor evacua clădirile administrative” pe care le ocupă, a promis ieri preşedintele interimar ucrainean, Aleksandr Turcinov, citat de France Presse şi Unian. „Dacă oamenii depun armele şi eliberează clădirile administrative, noi vom garanta că nu vor fi urmăriţi penal. Sunt gata să semnez un decret prezidenţial” în acest sens, a afirmat Turcinov, în cadrul sesiunii Radei Supreme (parlamentul unicameral), în contextul în care manifestanţi proruşi ocupă în continuare clădiri administrative la Doneţk şi Lugansk, două mari oraşe din estul rusofon al ţării. Turcinov a răspuns astfel unui deputat din partea Partidului Regiunilor, al fostului preşedinte destituit Viktor Ianukovici, care a propus miercuri o lege a amnistiei pentru manifestanţii care depun armele. „Nu este nevoie de lege, putem rezolva această problemă chiar şi astăzi”, a subliniat preşedintele interimar, care este, de asemenea, preşedinte al Parlamentului.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a dispus miercuri, 9 aprilie a.c., gigantului gazier Gazprom, ca Ucraina să plătească în avans aprovizionarea cu gaze. Factura de 2,2 miliarde dolari (1,6 miliarde euro) a Kievului încă n-a fost onorată. Kievul refuză să plătească atâta vreme cât Moscova nu revine asupra recentei decizii de anulare a reducerii de preţ de care a beneficiat sub Viktor Ianukovici. Putin afirmă că „Rusia, spre deosebire de partenerii săi europeni, nu recunoaşte legitimitatea puterii de la Kiev, dar continuă să aducă o susţinere economică Ucrainei (…) dar situaţia nu mai poate dura mult”. Discuţia cvapartită între ruşi, americani, ucraineni şi UE ar putea avea loc la 17 aprilie, la Viena, potrivit unei surse diplomatice de la Bruxelles, însă Lavrov s-a arătat sceptic în privinţa datei menţionate.