Ieri, la Hotel Ramada din Craiova, a avut loc dezbaterea “Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI) în Sud-Vestul României”, organizată de europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele Grupului EPP din Parlamentul European. Wilhelm Molterer, directorul EFSI, şi Mark Mawhinney, reprezentantul Băncii Europene de Investiţii, şi Nora Matei, din partea Comisiei Europene, au prezentat care sunt oportunităţile de finanţare deschise prin acest nou Fond (lansat în iulie 2015) şi au răspuns, cu bunăvoinţă, la toate întrebările ridicate din sală. Acoperind o gamă largă de domenii, de la energie, turism şi până la cercetare şi inovare, atât administraţiile publice, cât şi IMM-urile au fost încurajate să acceseze fondurile EFSI. Dacă iniţiativele sunt în domeniul agricol, procesul este mai lesne, având la îndemână un fond de investiţii, Agricover, reprezentat de Robert Rekkers, care le poate intermedia accesul la finanţare.
La dezbateri, au fost invitaţi reprezentanţii administraţiilor publice locale din regiunea Olteniei, conducerile Camerelor de Comerţ şi Industrie şi nu în ultimul rând, oamenii de afaceri din această zonă a ţării. „Am vrut să fac această întâlnire ca să fie un prim pas spre cunoaşterea acestui fond. Spre bucuria mea, domnul Wilhelm Molterer, directorul acestui fond şi fost vicepreşedinte al BEI, a acceptat să vină la Craiova şi, alături de ceilalţi, va transmite informaţiile necesare atât pentru administraţiile publice, cât şi pentru privaţi, pentru a utiliza pe viitor acest fond. Sunt foarte multe domenii în care se poate utiliza finanţare pe acest fond. Eficienţa energetică a clădirilor ar fi un exemplu şi, cel puţin în Craiova, pe care o cunosc foarte bine, s-a făcut foarte puţin în această privinţă. Sunt casele sociale, de care este nevoie şi au fost tot felul de încercări nereuşite în această privinţă; este nevoie de spitale şi centre de sănătate, şcoli şi grădiniţe. Nu văd România printre ţările care au o entitate de promovare, nu contează ce este ea. Se poate discuta pe diverse căi, la alte niveluri, să se întâmple acest lucru pentru că este important să ai oameni, la tine în ţară, care să poată să răspundă la întrebări mult mai repede, mai eficient – în limba respectivă, şi de mai multe ori. În Polonia, sunt vreo trei spitale semnate. Deci lucrurile ar trebui să meargă mult mai repede. Există această posibilitate, există bani şi pe dezvoltare regională şi posibilitate de a avea consultanţă de la EFSI, chiar şi bani. Cred că ar trebui să ne mişcăm mult mai repede”, a precizat deputatul european, Marian Jean Marinescu.
„Sectorul public se confruntă cu o reducere mare a investiţiilor”
În calitate de fost vicepreşedinte al BEI, Wilhelm Molterer, a arătat că Banca Europeană de Investiţii a făcut foarte multe investiţii, mai ales în domeniul energetic şi în privinţa finanţării IMM-urilor, care au primit sute de milioane de euro prin intermediul organismelor intermediare. „România este prima ţară care a folosit această iniţiativă în favoarea IMM-urilor şi este o modalitatea de a îmbunătăţi capacitatea acestor fonduri, de a sprijini sectorul IMM-urilor. 20-22% din PIB sunt investiţii, asta este o cifră tradiţională. Şi dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în anii 2007 şi 2008, vedem previziunile pentru următorii ani”. Potrivit directorului EFSI, chiar dacă lucrurile s-au îmbunătăţit, încă există o mare întârziere a investiţiilor. „Nu suntem la nivelul normal de investiţii pentru ca mecanismul să funcţioneze în mod corect. Mai importante sunt cifrele de la nivel regional, care sunt foarte diferite. Germania, Austria s-au întors la nivelul de dinainte de criză. Aşadar, ţările din centrul Europei s-au întors la nivelul de dinainte de criză, iar ţările din politica de coeziune sunt încă în întârziere. Sectorul privat nu se descurcă atât de rău, însă sectorul public se confruntă cu o reducere mare a investiţiilor. Este domeniul unde trebuie să acţionăm, ca să ne reîntoarcem la nivelul de creştere”, a explicat Wilhelm Molterer contextul în care a fost propus acest fond de investiţii.
„Este foarte important să se înţeleagă care dintre proiecte sunt eligibile”
Wilhelm Molterer a precizat că volumul total de finanţare al EFSI este de 60 de miliarde de euro, împrumuturi şi instrumente de partajare a riscului, şi o finanţare totală de 315 miliarde de euro. „Ideea este de a exista o garanţie prin care i se permite BEI mai multe riscuri, să implementeze proiecte riscante şi să stimuleze proiecte care nu ar fi putut primi finanţare în absenţa acestei garanţii. Aceasta este ideea de a utiliza capacitatea bugetului Uniunii Europene, combinată cu puterea instituţiilor financiare, cum este BEI, pentru a folosi banii europeni în investiţii concrete”. Preşedintele EFSI a subliniat faptul că este foarte important să se înţeleagă care dintre proiecte sunt eligibile. „O să vedeţi că paleta este una foarte largă: cercetare, dezvoltare şi inovaţie, aici este vorba de a îmbunătăţi competitivitatea. Apoi toate investiţiile din domeniul energetic, mai ales investiţiile în energii regenerabile, în eficienţă energetică, în reţele energetice şi modernizarea infrastructurii energetice. Ne interesează de asemena şi infrastructura de transport. 50% din investiţii se fac cu parteneri publici şi 50% cu parteneri privaţi. În anumite ţări, şi s-a vorbit aici de Italia, există ideea platformei de investiţii şi care sunt sprijinite. De exemplu, dacă aveţi investiţii în internet cu bandă largă. De regulă, acestea sunt investiţii la nivel regional, de obicei cam mici pentru BEI, dar dacă le regrupăm în cadrul unei platforme şi devin un efort comun, atunci există un instrument clasic şi EFSI poate să vină să contribuie”, a arătat oficialul european.
„EFSI nu este un grant, ci este o formă de finanţare rambursabilă”
Nora Matei, reprezentantul Comisiei Europene, a subliniat că EFSI nu este un grant, ci este o formă de finanţare rambursabilă, pentru care nu există cote geografice sau sectoriale. „Valoarea proiectelor se bazează în exclusivitate pe meritele proiectelor în sine, iar decizia dacă un proiect va fi finanţat prin garanţia de la bugetul Uniunii Europene este luată de experţi independenţi. În ceea ce priveşte criteriile de eligibilitate şi selecţie, proiectele ar trebui să respecte politicile UE, prin finanţarea de la EFSI ar trebui să se mobilizeze cât mai mult capital privat, iar operaţiunile implementate de grupul BEI nu ar fi limitate în ceea ce priveşte volumul acestora”, a mai spus aceasta. Oficialii europeni au scos în evidenţă şi faptul că formele de finanţare, cu granturi şi prin fondul de investiţii, sunt complementare, nu se înlocuiesc una cu cealaltă. „Combinarea acestora nu este obligatorie, dar în anumite sectoare poate fi foarte utilă. Pentru autorităţile locale, combinarea ar putea însemna o creştere importantă a volumului total de investiţii”, a mai spus Nora Matei. Până acum, finanţarea prin EFSI a avut succes, fiind 444 operaţiuni aprobate cu finanţare de la fond, în valoare de 31,5 miliarde de euro, care acoperă toate ţările membre ale UE. „Pe viitor, intenţionăm să prelungim iniţiativa prin EFSI 2, în aşa fel încât acesta să mobilizeze investiţii în valoare de 500 miliarde de euro, până la finele anului 2020, şi să adăugăm şi sectoare suplimentare de finanţare. Sunt măsuri pe care Comisia Europeană le-a propus, regulamentul care stă la baza fondului este încă în dezbatere în Parlament”.
140 de proiecte publicate online pe portalul european de investiţii
Pentru transparenţă sporită a investiţiilor în Europa, a fost creat portalul european pentru proiecte de investiţii, unde promotorii de proiecte îşi pot publica proiectele de investiţii, căutând astfel investitori care să le finanţeze. „Portalul este administrat de Comisie şi a fost lansat în iunie 2016. Deja sunt peste 140 de proiecte publicate online, promotorii pot să îşi depună proiectele în 24 de luni. Publicarea este gratuită pentru promotorii din sectorul public, iar pentru cei din sectorul privat taxa de publicare este în jur de 100 de euro. Investitorii pot să caute oportunităţi de investiţii în toată Europa. Ca un proiect să fie publicat, un proiect trebuie să aibă un cost de 5 milioane de euro. Suma este în curs de revizuire şi încercăm să coborâm plafonul pentru a mări numărul de proiecte care pot fi publicate. Proiectele pot să fi fost implementate sau să înceapă să fie implementate în termen de 3 ani de la data înscrierii pe portal. Pot depune proiecte doar persoanele juridice”, a prezentat portalul proiectelor de investiţii reprezentantul Comisiei Europene. Din România sunt deja publicate 10 proiecte, iar unul dintre acestea este un parc fotovoltaic, promovat de Complexul Energetic Oltenia, care caută o finanţare de 50 milioane de euro.
„Obiectivul servicilor de consiliere este să sprijine proiectele şi investiţiile”
Din partea BEI, a luat cuvântul Mark Mawhinney care a prezentat platforma de consiliere, precum şi scopul creării unei astfel de modalităţi de a furniza consultanţă. “Pentru început aş dori să vă explic contextual şi apoi să vă explic ce va face această platformă de consiliere. În cadrul BEI, există servicii de consiliere şi platforma noastră face parte din această echipă de 250 de persoane care sunt angajaţi de servicii de consiliere şi cam 100 sunt implicaţi în furnizarea de servicii de consultanţă prin această platformă europeană. Obiectivul servicilor de consiliere este să sprijine proiectele şi investiţiile, să îmbunătăţească utilizarea fondurilor europene şi să îmbunătăţească accesul la finanţare. Există mai multe echipe care furnizează consultanţă echipelor de implementare a proiectelor. BEI recunoaşte că şi fondurile nerambursabile şi instrumentele de investiţii sunt foarte importante. Puteţi să consultaţi categoriile de sprijin care poate fi acordat. Această platformă a fost înfiinţată în septembrie 2015. Scopul său este să creeze o platformă de cooperare, obiectivul este unul european: îmbunătăţirea competitivităţii europene. Problemele pe care le vedeţi în localităţile dumneavoastră sunt similare cu ceea ce vedem peste tot în Europa, şi atunci Europa, ca reacţie, a creat acest EFSI, a creat acest plan de investiţii, a creat acest portal şi toate celelalte investiţii, iar platforma noastră este, de asemenea, un instrument de evaluare şi răspundere a nevoilor care nu au fost încă îndeplinite”, a declarat Mark Mawhinney.
„Sunteţi destul de deştepţi şi inovatori!”
Managerul general al Fondului de Investiţii Agricover, Robert Rekkers, a prezentat modul cum pot beneficia de garanţii fermierii care depun proiecte pentru finanţare prin EFSI. „Suntem ca o mică bancă şi oferim credite doar fermierilor. Sigur că vrem aceşti bani înapoi, cu dobândă şi comision. Băncile au fost lovite dur în perioada 2008-2009, când a fost criză, şi au oprit finanţarea. Oficialii europeni au pus şi ei ochii pe reglementări şi pe supervizări şi toată lumea a devenit cam fricoasă în privinţa creditărilor. Cred că important este know-how-ul, soluţiile de finanţare, dar cel mai important este că vine cineva şi spune că are încredere în acest sector şi vrea să finanţeze. Simplu, rapid, fără birocraţia – aşa vrem să fim noi! Să nu pierzi timp cu documentele. Este necesar, sigur, fiindcă nu suntem nişte amatori, dar trebuie să avem o abordare cât mai nebirocratică şi să oferim soluţii rapide la fermieri. Vrem să oferim soluţii greu de copiat, greu de oferit de băncile sau institute tip multinaţionale. Eu sunt olandez, stau de mult timp în România, şi voi, ca români, sunteţi destul de deştepţi şi inovatori şi asta ar trebui să folosiţi mai mult aceste calităţi!”, a pus punctul pe „i” olandezul Robert Rekkers.
LAURA MOŢÎRLICHE şi MARGA BULUGEAN
