Potrivit ultimelor date prezentate de Institutul Naţional de Statistică, dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale ţării, Sud-Vest Oltenia este pe ultimul loc la capitolul locuinţe terminate, cu excepţia Regiunii Bucureşti-Ilfov, care nici nu se poate supune aceloraşi termeni de comparaţie, graţie concentrării de capital cu mult mai mare decât în orice altă regiune. Astfel, în Oltenia, în 2015, au fost construite doar 2.400 de locuinţe iar în anul următor numărul a scăzut la 2.342. La nivel naţional, regiunea noastră este singura cu minus, cea mai mare creştere fiind în Nord-Vest, cu 2.491 de noi locuinţe.
De parcă nu era suficient că regiunea Sud-Vest Oltenia este în urma tuturor, fără o reţea de comunicaţii în adevăratul sens al cuvântului, cu un număr ridicat al lichidărilor şi dizolvărilor în rândul societăţilor comerciale, cu un şomaj la care Doljul este port-drapel de ani buni, iată că nu stăm deloc bine nici la capitolul construcţii de locuinţe.
„Distribuţia în profil regional pune în evidenţă o creştere a numărului locuinţelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest +2.491 locuinţe, Nord-Est +1.262, Sud-Est +979, Vest +694, Centru +535 şi Sud-Muntenia +379. Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Bucureşti – Ilfov, minus 1.060 locuinţe şi Sud-Vest Oltenia minus 58 locuinţe”. Mai precis, la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia se construiseră, în 2014, doar 2.522 locuinţe, iar în anul următor, 2015, 2.400 de locuinţe. În 2016, numărul descreşte la 2.342!
Scade numărul locuinţelor ridicate cu bani privaţi
Că sectorul privat de profil trece printr-o perioadă foarte grea o aflăm tot din datele statistice livrate de Institutul Naţional de Statistică. „Pe medii de rezidenţă, în trimestrul IV 2016, faţă de trimestrul IV 2015, numărul locuinţelor construite în mediul urban a scăzut cu 10,9%, iar în rural a crescut cu 4,8%. Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă că, faţă de trimestrul IV 2015, în trimestrul IV 2016, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fondurile private cu 661 locuinţe, iar din fondurile publice a crescut cu 97 locuinţe”, se mai arată în comunicatul INS.
De asemenea, în ultima statistică pusă la dispoziţia publicului de INS cu privire la evoluţia PIB-ului per capita/regiune, datele sunt dezarmant de pesimiste. În majoritatea regiunile, valoarea PIB-ului începe cu numărul 2, doar la Regiunea Sud-Vest Oltenia este de 18.735 ron/locuitor, mult mai rău stând Regiunea Nord-Est, cu 15.014 ron/locuitor. De precizat că, aceste ultime date publicate sunt la nivelul anului 2010. Cel mai mare PIB regional/locuitor îl deţine Regiunea Bucureşti-Ilfov, cu 58.137 ron/locuitor. Este urmată de Regiunea Vest cu 27.640 ron/locuitor! Rata sărăciei după transferurile sociale este şi aceasta într-o creştere alarmantă, la nivel naţional, de la 17,0% în 2000, la 22,4% în 2013.
Să mai precizăm că, de la începutul anului 2017 şi până în prezent, Primăria Craiova a emis 39 de autorizaţii de construire locuinţe.
Statul vinde cu 1.757 lei/mp
Unul dintre cei mai mari constructori de imobile este statul român, prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe. Pentru anul 2016, valoarea de înlocuire este valoarea medie ponderată pe metru pătrat, calculată pe baza valorii contractelor de antrepriză încheiate, în condiţiile legii, în cursul anului 2015, de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe cu antreprenorii, care se majorează cu un coeficient rezultat din raportul dintre valoarea medie ponderată pe metru pătrat a locuinţelor puse în funcţiune în anul 2015, în cadrul Programului de construcţii de locuinţe pentru tineri şi valoarea medie ponderată pe metru pătrat contractată la momentul începerii lucrărilor acestor locuinţe. Concret, valoarea de înlocuire pe metru pătrat pentru anul 2016, calculată conform art. 1, este de 1.757,88 lei/mp inclusiv T.V.A.
Nivelul ridicat al preţurilor locuinţelor de pe piaţa liberă pare să fie dat şi de slaba ofertă a pieţei. Cel puţin, în Craiova, vedem pe câte un petic de teren că se ridică un P+5, iar dacă antreprenorul nu are banii lichizi pentru a cumpăra de la proprietarul terenului se recurge la predarea a chiar două apartamente. Despre materialele şi forţa de muncă destinate micilor şantiere de acest gen nu putem spune prea multe. Ba lipseşte hidroizolaţia, deşi blocul cu pricina şi-a văzut instalaţi noii proprietari, ba tencuiala exterioară ajunge prea de timpuriu la pământ. Ca un paradox, o garsonieră din renumitele G-uri din Brazdă se vinde la 33.000 de euro, iar banc ace asigură finanţarea cumpărătorului printr-un credit “Prima Casă” apreciază preţul ca fiind corect. Pentru că, spun specialiştii, blocurile construite înainte de 1990 sunt cu mult mai solide, sigure decât cele ridicate în ultimii ani.
Avem cele mai scăzute condiţii de locuire din Europa
Conform proiectului de H.G. pentru aprobarea Strategiei Naţionale a Locuirii, din punct de vedere al nivelului sărăciei, România este pe locul 2 în Uniunea Europeană, însă condiţiile de locuire sunt cele mai scăzute din Europa. Ţara noastră are cea mai mare viteză de scădere a populaţiei din lume, cu o scădere a populaţiei preconizată la peste 15% până în 2050. Numărul de locuinţe depăşeşte numărul de familii – aproximativ 8 milioane de locuinţe la 7,2 milioane de familii. Amploarea fenomenului migraţiei din ultimii ani a generat un dezechilibru al cererii şi ofertei, cu suprapopularea unor centre urbane şi o incidenţă ridicată a locuinţelor neocupate în altele. Procentul locuinţelor vacante din România, de 16%, se numără printre cele mai ridicate din lume.
Fondul imobiliar se deteriorează rapid din cauza întreţinerii necorespunzătoare şi a gestionării inadecvate a clădirilor multifamiliale vechi. De asemenea, multe familii cu venituri scăzute şi medii locuiesc în clădiri care sunt monumente istorice sau în clădiri cu risc seismic ridicat precum şi în cartiere dărăpănate, acestea neavând la dispoziţie resursele necesare pentru a face îmbunătăţirile necesare. Aceste clădiri reprezintă un pericol pentru public şi o ameninţare la adresa patrimoniului arhitectural al României şi a vitalităţii oraşelor, dar pot fi considerate ca oportunităţi de revitalizare a cartierelor.
Locuinţele publice reprezintă aproximativ 2% din fondul imobiliar şi sunt insuficiente, nesatisfăcând cererea, aşa cum reiese din listele de aşteptare pentru închirierea de locuinţe sociale.
