EDITORIAL / Când nimic dramatic nu poate scăpa de bagatelizare!

0
137

Dezvăluirea năucitoare, care a sensibilizat o ţară întreagă, e de acum aprins comentată în spaţiul public şi nu numai. Ştim cu certitudine destule detalii, unele oferite de comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, ce vizează explicit două fapte probate, săvârşite de inculpatul Stan Eugen, agent de poliţie de 7 ani la brigada rutieră Bucureşti la datele de 5 ianuarie a.c. (intervalul orar 10:10-10:55) şi 22 octombrie 2012 (în jurul orei 14), ambele în blocuri din Sectorul 6 al Capitalei, în lift şi pe palierele unor etaje, persoanele vătămate fiind minori de 5 ani, respectiv 7 ani. În temeiul actelor de urmărire penală – declaraţii persoane vătămate, declaraţii martori, vizionarea înregistrărilor surprinse de camerele de supraveghere video – agentul de poliţie a fost pus sub acuzare şi audiat în calitate de suspect şi apoi inculpat. În faţa instanţei, poliţistul acuzat de pedofilie, potrivit avocatului său, şi-ar fi recunoscut faptele. Există părerea că numărul cazurilor de pedofilie în care este suspect, care până acum aveau autori necunoscuţi, este mult mai mare, şi asupra lui Stan Eugen planau destule suspiciuni, fiind chiar poreclit „violatorul”. Dar filmul nu se termină ex-abrupto, cu acest happy-end. Are şi partea a doua. Să menţionăm, în context, şi faptul că AFP a livrat de la Bucureşti ştirea respectivă, apărută marţi seara,  în ediţia online a cotidianului „Le Figaro” sub titlul: „Roumanie – apres des cas de pedophilie, le chef de police limoge”. S-au grăbit, impardonabil, ziariştii de la „Le Figaro”, marşând pe propunerea ministrului de interne, Carmen Dan, de demitere a şefului poliţiei române, Bogdan Despescu, nemulţumită fiind de reacţia şi atitudinea probată în cazul suspectului pedofil, angajat de mai mulţi ani în poliţie. Decizia finală, care aparţinea premierului Mihai Tudose, potrivit legislaţiei în vigoare, a fost una suprinzătoare, prin neînsuşirea imediată a propunerii ministrului de interne Carmen Dan, şi prelungirea verdictului cu o săptămână, necesară elaborării unui raport, consistent, de către Bogdan Despescu, mâna dreaptă a ministrului de interne, principalul său colaborator. Lung prilej de comentarii, la capătul cărora s-ar putea să asistăm „la o dregere a busuiocului”. Chiar luată în circumstanţe speciale, sub presiunea media, dar şi a emoţiei imense create, propunerea, fie şi pripită, a ministrului Carmen Dan, într-un elan retoric, şi neînsuşirea acesteia, dezvăluie luptele interne din interiorul Guvernului, dintre premierul Mihai Tudose şi aripa Liviu Dragnea, aptă de a se umple de cucuie. O paranteză: judecătorul Cristi Dănileţ, pe Facebook, menţionează faptul că pedofilia nu este infracţiune, ci abuzul sexual, ceea ce este corect. Şi precizarea era necesară. Numai că pedofilia sensibilizează, la maximum, populaţia. Ce ne facem însă cu eventualele traumatisme ulterioare ale celor abuzaţi? Discuţia e lungă. Aşa cum a apărut premierul Mihai Tudose post festum, aşezând lucrurile la locul lor, etalând chiar o degenerenţă sufletească, s-ar putea înţelege că tot tapajul, încă neîncheiat, nu a fost decât o exagerare, o inflaţie de fleacuri, noi ceilalţi neînţelegând cât de simplă era problema. Şi o dezvăluire naţională se poate, iată, dizolva în derizoriu. Dincolo de logica şuie a premierului, s-ar zice că avem un geniu al derizoriului. Nimic nu e suficient de dramatic pentru a scăpa de bagatelizare. Nimic, nici măcar moartea. De la anunţul premierului de ieri, ministrul de interne, Carmen Dan, şi aşa dezavantajos poziţionat, devine materia primă a unei veselii masochiste, şi tot omul „deştept” o va lua peste picior, ca mascota oricărei taclale.