Scandalul, de luat în seamă, generat de numeroasele agresiuni ale femeilor în noaptea de Anul nou, la Koln – se vorbeşte de sute de cazuri – n-a rămas fără urmări. Sâmbătă 9 ianuarie a.c., cancelarul Angela Merkel s-a pronunţat la Meinz, într-o reuniune a conducerii partidului său (CDU), în favoarea înăspririi regulilor de expulzare a solicitanţilor de azil, condamnaţi de justiţie, urmând ca prin modificarea legii – bineînţeles, după discuţii cu partenerii de guvernare social-democraţi –, să se pună… “piciorul în prag”. De altfel, Angela Merkel a fost pusă în faţa unui bilanţ descumpănitor, “apă la moară” pentru detractorii săi: 379 de plângeri legate de violenţe în noaptea de Anul Nou, depuse la poliţia din Koln, în care suspecţii sunt “solicitanţi de azil” sau “imigranţi în situaţie ilegală”. Confruntările poliţiei cu făptaşii au presupus folosirea tunurilor cu apă şi a gazelor lacrimogene, se spune acum. La 1 ianuarie a.c., poliţia din Koln făcuse bilanţului unei nopţi “calme”, această declaraţie şi lentoarea anchetei ulterioare suscitând critici, inclusiv din partea ministrului de Interne Thomas de Maiziere. Cele petrecute în noaptea de Sfântul Silvestre sunt inacceptabile şi fragilizează poziţia Angelei Merkel. Trecem peste scuzele noului primar al Kolnului, Henriette Reker, care au generat polemici, fiind considerate mostre de suficienţă şi obtuzitate. Partidul populist Alternativa Germaniei nu putea să nu exploateze scandalul în alimentarea discursului anti-imigraţionist, şi asta într-un moment în care dezbaterea naţională este focalizată pe analiza a peste 1,1 milioane solicitări de azil. Agresiunile de la Koln, menite a marca o turnură politică, inclusiv la nivelul UE, rămân însă privite cu circumspecţie, deşi au inflamat o bună parte a opiniei publice germane, ultramoralistă şi traumatizată de propriul trecut. Ieri, în cotidianul „Bild”, ministrul Justiţiei, Heiko Maas, a declarat “că totul a fost coordonat şi planificat” şi “noi trebuie urgent să clarificăm cum s-a ajuns la asemenea acte. Este hazardat de făcut o legătură între originea unei persoane şi propensiunea la încălcarea legii“. Pentru astăzi, poliţia din Koln şi Ministerul de Interne al landului au anunţate conferinţe de presă. Lucrurile nu se opresc însă aici, pentru că premierul slovac, Roberto Fico, solicită un Consiliu European extraordinar, în lumina evenimentelor care au avut loc în Germania, pentru urgentarea ranforsării frontierelor europene, cum s-a decis în decembrie. Cum Cehia, Ungaria, chiar România, Slovacia – unde anul acesta au loc alegeri legislative – nu împărtăşesc cu entuziasm ideea cotelor de refugiaţi sosiţi în Italia şi Grecia, situaţia nu este deloc roz-bombon. Preşedinţia Consiliului European a menţionat că nu a primit vreo solicitare din partea Slovaciei în acest sens, şi că nu există intenţia vreunui summit anterior celui programat la 18-19 februarie a.c. Legea germană condiţionează, la ora actuală, expulzarea oricărui solicitant la azil pe timpul examinării dosarului, de o condamnare de 3 ani de închisoare. O condiţie suplimentară: starea de sănătate să nu îi fie ameninţată în ţara de origine. Presa germană nu conteneşte cu comentariile asupra agresiunilor sexuale survenite în noaptea de Sfântul Silvestre lângă gara centrală din Koln, autorii acestora fiind persoane de origine arabă şi nord-africană. Acompaniate sau nu, potrivit „Bild”, femeile au efectuat adevărate “curse cu obstacole” pentru traversarea zonei. Toată povestea aceasta, cu detaliile ei, nu putea fi prevăzută, de cancelarul german Angela Merkel, chiar dacă în opinia unora este o provocare bine orchestrată, iar în temeiul unor probe concrete o realitate, consternantă, pentru populaţia germană.
