Concluziile unui controversat raport privind torturile CIA

0
370

Un document de 500 de pagini, aşteptat de câteva luni, rezultatul unei anchete minuţioase (2009-2012) asupra metodelor de tortură CIA în „războiul contra terorismului” după atentatele din 11 septembrie 2001, a fost făcut public, ieri, 9 decembrie. Confidenţial, raportul fusese aprobat în şedinţa Comisiei de Informaţii a Senatului, în urmă cu doi ani, iar în aprilie a.c., senatorii au votat pentru publicarea a 20 de concluzii şi a unui rezumat, exceptând informaţiile sensibile. Geneza raportului începe în urma alegerilor (la jumătate de mandat) din 2006, când democraţii au preluat controlul Senatului şi preşedinţia Comisiei de Informaţii. Aceasta are în componenţa sa 15 membri (şapte democraţi, şapte republicani şi un independent care, în general votează cu democraţii) şi este condusă, din 2009, de Diane Feinstein (California), iar vicepreşedinte este un republican, Saxby Chamblis (Georgia). Comisia a filtrat un total de 6 milioane de documente, potrivit Washington Post, redactând un raport de 6.00 de pagini şi 35.000 de note, sintetizate în 500 de pagini. Revizuirea programului de interogări, practicat de CIA, a fost finalizată în 2012. CIA condusă, succesiv, de Leon Panetta, David Petraeus şi John Brennon, toţi numiţi de Barack Obama, a ridicat obiecţii, apoi a elaborat o analiză proprie care s-a adăugat la raport. La începutul anului, documentul a fost trimis la Casa Albă, care a decis asupra documentelor care pot sau nu să fie declasificate. A fost ocazia unui alt raport, sub coordonarea lui Denis McDonough, şeful administraţiei Obama. Potrivit presei americane, raportul a fost o încercare de a răspunde la două întrebări principale: CIA a informat Congresul şi Casa Albă asupra tehnicilor de interogare? Recursul la tortură s-a dovedit eficace în obţinerea de informaţii de la suspecţii reţinuţi? Republicanii au făcut obiecţii, într-un document adăugat la raport, contestând publicarea acestuia. Ei au considerat că este pusă în pericol activitatea personalului diplomatic şi militar, din ţările ai căror resortisanţi au fost prezentaţi în programul CIA. Reprezentanţii administraţiei Bush, inclusiv vicepreşedintele Dick Cheney, au deplâns punerea sub acuzare a agenţiei de informaţii, estimând că munca acesteia din urmă a permis o mai bună protecţie a SUA.