Isprava Craiovei, în deplasare, pe terenul campioanei en-titre, Astra Ploieşti, a fost una deplin agreabilă, dar într-un fel anunţată. De precedentele evoluţii, incluzând chiar deznodământul partidei inaugurale cu Pandurii Târgu Jiu de la Turnu Severin, dar şi amicalele din stagiul de pregătire. Cu Gigi Mulţescu pe banca tehnică, tânăra echipă a Craiovei dovedeşte până acum, paradoxal pe o insuportabilă caniculă, un plus de determinare, dar şi de rigoare tactică. Și chiar o plăcută geometrie a traseelor balonului, în fazele de construcţie şi atac. Gigi Mulţescu rămâne un adept al jocului deschis, meticulos elaborat şi verticalizat, aşa cum el însuşi l-a practicat. Și a fost, chiar mare fotbalist, cu o fastă perioadă, la Dinamo Bucureşti (1979 – 1985), după “ucenicia”, ca senior, din Valea Jiului. Apropiat ca stil de joc lui Aurică Beldeanu, din varii motive, Gigi Mulţescu va strânge doar 15 selecţii, între 1974 şi 1983, la echipa naţională. Există însă un sezon competiţional, în cariera lui fotbalistică, când a strălucit de-a dreptul, ca un star, ajungând cu Dinamo Bucureşti în semifinalele Cupei Campionilor Europeni (C1). Adică între primele patru echipe ale Europei. Eram în toamna anului 1983. Craiova atinsese semifinalele Cupei UEFA, iar Steaua şi Dinamo, prin oficialii lor vanituoşi, doreau să o imite. Dinamo câştigase campionatul intern. Deşi luase Cupa României, Craiova va participa doar în Cupa UEFA şi nu în Cupa Cupelor, s-a spus dintr-o proastă comunicare a FRF cu UEFA, şi nu va trece de primul tur cu Hajduk Split (1-0; 0-1 d.l.p.). Dinamo în schimb, după Kuusysi Lahti (Finlanda), în turul doi al CCE se va ciocni cu deţinătoarea trofeului – şi datorită lui Nicolae Rainea – cu S.V. Hamburg. 3-0 la 19 octombrie 1983, pe stadionul 23 august, în faţa a 70.000 de spectatori, cu Augustin (min. 29), Gigi Mulţescu (min. 62) şi Orac (min. 79), marcatori. Ei bine, în acea seară, antrenorul Craiovei, de acum, a trimis un trasor de la 35 de metri, care l-a năucit pe portarul Stern. La retur, pe 2 noiembrie 1983, pe Hamburg Volksparkstadium, 3-2 pentru gazde, după ce au condus cu 3-0, remontând, la un moment dat, rezultatul din tur. Din nou, Gigi Mulţescu, mai întâi după o pasă luminoasă pentru Țălnar (min. 86), când “Țânţarul” a şi înscris, apoi, 3 minute mai târziu (min. 89) a lămurit definitiv lucrurile, îngropând echipa lui Ernst Happel cu Kaltz, Magath, Hieronymus, Wutke şi Von Hessen în distribuţie. Happel, care venise cu Fayenoord la Arad, unde UTA îi zisese de bine, avea motive să fie furios pe români. Cornel Dinu, în cartea sa de memorii “Zâmbind din iarbă” (Ed. Minerva 2008), descrie pregătirile dublei partide, la nivelul Departamentului Securităţii Statului. Miza era una deosebită. În sferturi, Dinamo Bucureşti va trece de Dinamo Minsk, dar se va opri în semifinale, cu Liverpool, echipă care pe atunci avea un singur străin, portarul sud-african Grobbelar. Când Cornel Dinu va fi numit antrenor în locul lui Nae Nicuşor şi-l va lua pe Gigi Mulţescu secund, acesta rămânând şi jucător. “Procurorul” avea ochi, şi nu lua pe oricine lângă el. Nu era deloc un colaborator comod. La 65 de ani, Gigi Mulţescu încearcă la Craiova o construcţie de echipă, după ce a umblat pe la atâtea, şi poate va reuşi. Sprijinul nostru îl are.
