Se cunosc de acum rezultatele, nu definitive, fiindcă mai sunt de „analizat” contestaţiile şi ele fixează oricum podiumul colegiilor emblematice din Craiova. Toate cu bună reputaţie. Exceptând Colegiul Naţional Militar „Tudor Vladimirescu” (100% – rata de promovare), cu regimul lui special, topul arată astfel: Colegiul Naţional „Elena Cuza” (99,65%), Colegiul Naţional „Carol I” (98,92%), Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” (98,32%), Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan Velovan” (97,07%), Liceul „Voltaire” (96,77%), Colegiul Naţional „Nicolae Titulescu” (95,40%), Liceul Teoretic „Tudor Arghezi” (93,60%), Liceul Teoretic „Henri Coandă” (92,55%), Liceul Teologic Adventist (91,67%). Bacalaureatul, riguros, cum a fost şi cel din acest an, prin rezultatele sale constituie într-un fel „indicatorul specific”, cel mai elocvent, al calităţii procesului educaţional, expresia unei bune împliniri, apogeul legitim al oricărui proces formativ. Cu alte cuvinte, în rezultatele de acum cunoscute se regăseşte atât managementul unităţilor de învăţământ preuniversitar enumerate, cât şi autoritatea, eficienţa şi competenţa pedagogică a dascălilor. Să nu nedreptăţim ISJ Dolj, care se alătură atât împlinirilor, cât şi neîmplinirilor, de care avem cunoştinţă. Inspectorul general, prof. Ion Daniel, menționează rolul simulărilor ca determinant: 44,98% (4-6 martie), 60,41% (15-17 aprilie) și 80,4% (1-4 iunie). Simulările au antrenat elevii, iar faptul că nu s-a făcut rabat de la rigurozitate a proiectat așteptările, la o manieră corectă. Cum, în fiecare an, după BAC, se procedează la analize fireşti, dându-se celor de pe podium ceea ce merită, de această dată atenţia este reţinută în mod special de Colegiul Naţional „Elena Cuza”, cu istoria sa fabuloasă, care are în prof. Liviu Cotfasă un director de certă calitate, din croială universitară, care a structurat inspirat profilul umanist al colegiului, redându-i distincţia şi personalitatea, fără egal. Şi în anii precedenţi, Colegiul Naţional „Elena Cuza” a fost pe podium sau imediat lângă podium, dar de această dată a luat faţa, cum se spune. Evident că va fi asaltat de o nouă promoţie de absolvenţi ai învăţământului gimnazial, dar… pragul admiterii va fi foarte ridicat. Ar fi nedrept să nu fie salutate, într-o măsură adecvată, performanţele celorlalte colegii naţionale şi licee enumerate mai sus. Fiindcă ele exprimă o strădanie, într-un context nu dintre cele mai fericite, în care despre actul educaţional se discută ocazional şi mai mult nervos, consecinţă a unor reforme neîncetate, paradoxal exacerbate după punerea în aplicare a marelui proiect numit „România Educată”, introdus în strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019, unde „dimensiunea educaţională” apărea în rândul „direcţiilor de acţiune şi principalelor modalităţi de asigurare a securităţii naţionale”. Dacă ne-am referi la reformele neîncetate de-a lungul „a două cincinale” am observa că s-a cultivat cu discreţie lipsa de patriotism, desprinderea de realitate a şcolii, prin programe date peste cap, ce nu cultivă valorile perene, nu încurajează familiaritatea cu sistemele axiologice stabile, cu permanenţele, pentru a crea parcă mărunţi birocraţi corporaţi, oameni nesiguri pe ei. La această oră, o singură observaţie: un adult îşi poate schimba domeniul de activitate de mai multe ori, în cursul vieţii, dacă a primit o educaţie solidă, înţelegând atât o cultură generală bine sistematizată, cât şi deprinderi intelectuale şi reflexele de comportament – precizie, seriozitate, punctualitate, gândire analitico-sintetică etc. – care să-i permită să-şi extindă domeniile de competenţă. BAC 2024, prin rezultatele înregistrate (80% în promoţia curentă), confirmă prestigiul şcolii doljene, la nivelul ţării. Şi asta trebuie salutat cum se cuvine.
