În cadrul procedurii de cooperare consolidată, 20 de state membre UE, printre care şi România, au ajuns joi, 8 iunie, la un acord politic cu privire la instituirea noului Parchet European. Acesta va avea competenţa de a cerceta şi urmări în justiţie cazurile cu caracter penal care aduc prejudicii bugetului UE, cum ar fi actele de corupţie sau fraudă cu fonduri UE ori cazurile de fraudă transfrontalieră în materie de TVA. El va fi un organism puternic, independent şi eficient, specializat în combaterea criminalităţii financiare în întreaga UE.
Funcţionarea Parchetului European implică: un birou independent, ce acţionează ca un birou unic pentru toate statele membre participante, cu un înalt grad de specializare; o cooperare eficientă cu autorităţile naţionale – Parchetul European urmând să dispună de un birou central la nivelul UE şi de servicii descentralizate, formate din procurori europeni delegaţi, ce se vor afla în statele membre şi vor continua să îşi exercite şi atribuţiile de procurori naţionali (după aşa-numitul model al „dublei responsabilităţi”) – competenţa de a desfăşura cu promptitudine activităţi de investigare şi urmărire penală, el având posibilitatea de a acţiona rapid fără ca intervenţia să îi fie îngrădită de graniţele dintre statele membre şi fără să trebuiască să recurgă la proceduri de cooperare judiciară îndelungate şi nu în ultimul rând, o abordare cuprinzătoare pentru a proteja banii contribuabililor – Parchetul European având responsabilitatea de a derula cercetări penale, în timp ce OLAF va continua să efectueze investigaţii administrative în cazurile de nereguli şi fraude care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, în toate statele membre.
„Ne-am străduit să convingem cât mai multe state membre să ni se alăture. Sunt foarte bucuroasă că avem acum 20 de membri fondatori ai instituţiei Parchetului European. Este vorba de o reuşită importantă, deoarece avem garanţia că aceasta va fi eficientă chiar din prima sa zi de activitate. Este o zi fericită pentru contribuabilul european. Activitatea Parchetului European va fi complementară activităţii importante desfăşurate de Eurojust, agenţia de justiţie penală a UE, permiţându-i acesteia să aloce mai multe resurse pentru combaterea terorismului, traficului de persoane sau altor infracţiuni”, a subliniat Vera Jourova, comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen.
Urmează ca Parlamentul European să îşi dea aprobarea
După acordul cu privire la abordarea generală la care s-a ajuns în Consiliu, între Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Slovacia, Spania şi Slovenia, urmează ca Parlamentul European să îşi dea aprobarea, înainte ca regulamentul să fie în cele din urmă adoptat. Alte state membre se pot alătura celor 20 de membri fondatori, în orice moment după adoptarea acestuia. În temeiul Tratatului de la Lisabona (articolul 86 din TFUE), Comisia Europeană a propus în 2013 înfiinţarea unui Parchet European. Pentru Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie, există o clauză de neparticipare la acest organism.
