Rata abandonului şcolar relevă puterea sistemului de învăţământ preuniversitar de a cuprinde şi a menţine elevii în interiorul său, de a le asigura accesul şi suportul pentru finalizarea cel puţin 10 clase. În judeţul Dolj, aceasta creşte anual. Numai în prima parte a anului şcolar 2010-2011, mai exact în perioada septembrie-decembrie, au renunţat la studii aproape 1.400 de copii, cu 0,28% mai mult decât în perioada 2009-2010. La aceştia se adaugă alţi 1.928 de elevi care au o frecvenţă redusă a cursurilor.
Potrivit unui studiu realizat de Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE), la care au răspuns decât jumătate din unităţile de învăţământ din Craiova şi judeţ, cele mai multe cazuri de abandon şcolar se înregistrează la învăţământul primar şi cel gimnazial, fiind 407 şi respectiv 589 de cazuri de copii care nu s-au mai prezentat la şcoală. În ceea ce priveşte învăţământul liceal, sunt 355 de elevi care nu au mai frecventat deloc cursurile, iar la învăţământul profesional – 46.
Studiul CJRAE Dolj arată că din totalul celor 1.397 de elevi, care au abandonat şcoala la nivelul judeţului Dolj, cei mai mulţi, respectiv 734 de elevi provin din mediul rural, unde populaţia este expusă riscului marginalizării şi excluziunii. La nivelul Craiovei, cei mai mulţi elevi aflaţi în situaţia de abandon şcolar provin din ciclul liceal, fiind 303 cazuri . Tot în ciclul liceal se înregistrează şi cele mai multe cazuri de frecvenţă redusă – 440 de elevi.
Migraţia părinţilor, principala cauză a abandonului şcolar
Motivul principal al abandonării studiilor la clasele primare şi gimnaziale îl reprezintă migraţia părinţilor în străinătate. Sunt 541 de cazuri de acest gen. Copii îi urmează pe părinţi, şi în acest fel întrerup studiile din ţară, dar nu sunt înmatriculaţi nici în străinătate.
„Tinerii sub 16 ani care abandonează nu îi regăsim înscrişi nici la şcolile din România şi nici în cele din ţările în care migrează. Aici nu îşi mai pot continua cursurile pentru că nu au părinţii alături, iar în străinătate nu se înscriu pentru că au handicapatul limbii. Ca să poată frecventa şcolile de acolo trebuie să cunoască limba oficială. Altfel nu se pot înscrie. Şi avem foarte multe cazuri, de exemplu, în Franţa”, a precizat Adriana Rotaru, directorul CJRAE Dolj.
În restul situaţiilor, cauzele abandonului şcolar sunt de ordin economic, medical sau chiar psihopedagogic. Pe lângă abandon şcolar sunt şi cazuri de copii care absentează foarte mult de la şcoală, având o frecvenţă redusă a cursurilor. În această situaţie sunt 317 elevi în învăţământul primar, 702 de la gimnaziu, 829 la liceu şi 80 la învăţământul profesional.
Vor creşte cazurile de asistaţi social
Lipsa educaţiei face mult ai dificilă şi găsirea unui loc de muncă. Psihopedagogii susţin că abandonul şcolar se menţine în creştere, ceea ce va atrage şi suplimentarea cazurilor de asistaţi sociali.
„Cifrele pe care le avem ne arată o marjă de constanţă faţă de anul trecut şi faţă de anul anterior, însă problema este că în fiecare an creşte în loc să se diminueze. Iar pe termen lung, vom avea tot mai multe cazuri de persoane nepregătite pentru a putea să ocupe un loc de muncă, tot mai frecvent persoane needucate şi care îşi cresc şansa excluziunii sociale. În momentul când ai abandonat şcoala în clasele primare sau chiar în învăţământul gimnazial, nici măcar la muncă necalificată nu mai poţi să-şi găseşti”, a precizat Adriana Rotaru, directorul CJRAE Dolj.
Soluţii creionate de psihopedagogi
Psihopedagogii susţin că pentru a scade rata abandonului şcolar ar fi nevoie şi de noi prevederi legislative, care să nu mai dea mână liberă părinţilor să întrerupă studiile elevilor.
„Sistemul educaţional are nevoie de legislaţie mult mai fermă. Ar trebui ca elevii să nu fie lăsaţi să abandoneze cursurile cel puţin în timpul anului şcolar. Sau dacă este strict necesar, să se poată face decât pe bază de adeverinţă de la şcoală”, a specificat directorul CJRAE Dolj.
Soluţii ar fi şi pentru liceu şi şcoli profesionale. Angajatorii ar trebui să păstreze o strânsă legătură cu şcolile pentru a-şi recruta direct personal calificat. În acest fel, elevii care provin din familii cu probleme financiare ar fi determinaţi să-şi continue studiile.
