Lipsa medicilor şi a medicamentelor noi, marile probleme ale bolnavilor cronici

0
53

Lipsa medicilor specialişti şi a medicamentelor noi, care nu se găsesc în România, sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă pacienţii cronici, relevă datele unui studiu realizat de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC).

Un pacient din trei nu a primit explicaţii detaliate din partea medicului după ce i-a fost stabilit diagnosticul, iar unul din cinci pacienţi nu a înţeles explicaţiile oferite de medic.

Un sfert dintre pacienţi susţin că în oraşul în care locuiesc nu există un medic de specialitate care să le poată trata şi monitoriza afecţiunea, astfel că mulţi merg şi se internează în alte localităţi decât cea de domiciliu, arată studiul realizat de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC).

Mulţi pacienţi se mai plâng şi de faptul că nu primesc întotdeauna informaţii detaliate legate de boala lor de la medicii care le-au stabilit diagnosticul.

60% dintre pacienţi susţin că îşi plătesc analizele din propriul buzunar

În privinţa unităţii unde pot primi tratament după stabilirea diagnosticului, 33,9% dintre pacienţi au afirmat că nu au primit nici un fel de îndrumare, iar dintre cei care au fost îndrumaţi, aproape 62% susţin că au fost trimişi să se trateze de către un prieten, iar 2,9% au precizat că au fost ghidaţi de către o asistentă medicală. Studiul mai arată că 60% dintre pacienţi au afirmat că au fost nevoiţi să îşi plătească singuri analizele făcute în cursul tratamentului. De asemenea, aproape 10% dintre bolnavii cronici susţin că există medicamente noi, dar nu se încadrează în criterii pentru a beneficia de acestea compensat sau gratuit.

Studiul COPAC, derulat sub titlul „Accesul la sistemul de sănătate pentru pacienţii cu boli cronice”, a fost început în luna decembrie a anului trecut. În cadrul studiului au fost intervievaţi 350 de pacienţi din întreaga ţară. Raportul va fi înaintat de COPAC autorităţilor care coordonează sistemul de sănătate.

Ultimii în Indexul European al Consumatorului de Sănătate

O altă lovitură pentru sistemul sanitar românesc a fost plasarea, conform Indexului European al Consumatorului de Sănătate, şi în 2017, pentru al doilea an consecutiv, la coada clasamentului, depăşit chiar şi de cel al unor ţări precum Bulgaria, Albania, Macedonia sau Muntenegru.

România a ocupat ultimul loc sau unul dintre ultimele locuri la majoritatea indicatorilor importanţi luaţi în calcul pentru realizarea clasamentului: drepturile şi informarea pacienţilor, accesibilitatea (timpii de aşteptare pentru tratament), rezultatele tratamentelor, gama de servicii oferite şi extinderea lor, prevenţia şi farmaceuticele. România se află pe locul 34 din tot atâtea ţări europene al căror sistem medical a fost analizat pentru realizarea indexului pe anul 2017.

În ceea ce priveşte cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor, ţara noastră se află tot la coada clasamentului, în urma sa aflându-se doar Letonia, Muntenegru, Macedonia şi Albania. România are probleme grave în gestionarea întregului sector public de sănătate, alături de Albania şi Bulgaria având o structură învechită a sistemului medical.

Sistemul sanitar românesc se află pe primul loc în clasament la rata infecţiilor intraspitaliceşti rezistente la tratament, la mortalitatea infantilă şi pe primele locuri la mortalitatea din cauza cancerului şi a bolilor cardiovasculare.

În fiecare an, mii de pacienţi care se internează în spitalele româneşti pentru a fi trataţi de diverse afecţiuni află că s-au ales cu o altă boală chiar în unitatea sanitară. Infecţiile intraspitaliceşti au devenit în ultimii ani o adevărată problemă de sănătate publică în România, prin lipsa acută de personal medical şi reducerea bugetelor alocate prevenţiei şi controlului infecţiilor în mediul spitalicesc şi consumul exagerat şi eronat de antibiotice, cu generarea unui nivel extrem de ridicat al rezistenţei bacteriene.

Cele mai multe infecţii nosocomiale s-au înregistrat în secţiile de chirurgie, pediatrie, nou-născuţi, obstetrică şi Anestezie Terapie Intensivă. În privinţa tipurilor de infecţie depistate, mai des întâlnite au fost cele în plagă chirurgicală, infecţiile de tract digestiv, septicemie sau infecţiile respiratorii. Germenii întâlniţi au fost Stafilococ aureu, Klebsiella, bacili Gram negativ nefermentativi, Stafilococ aureu hemolitic, Pseudomonas aeruginosa, Proteus şi Clostridium difficile.

În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, România are cea mai mare rată, de 7,3 la 1000 de nou-născuţi vii în 2016, faţă de media Uniunii Europene care este de 3,7 la mie. La fiecare 5 ore, un copil mai mic de un an moare.