Negotin este un oraş din estul Serbiei, districtul Bor, situat în apropiere de colţul celor trei frontiere, foarte aproape de frontiera cu România şi Bulgaria. Negotin este situat la aproximativ 123 km de Craiova. În oraş trăieşte cum bine se ştie o importantă comunitate de români timoceni. Până la declaraţia oficială a independenţei în 1878, oraşul Negotin a reuşit să-şi consolideze poziţia sa ca centru cultural regional, ca centru de învăţământ şi religios. Populaţia din satele din jurul Negotin este în mare parte susţinută de membrii familiei care lucrează în ţările din Europa de Vest, agricultura este o activitate mai mult decât o generatoare de venit. Când vorbim de agricultură, ocupaţia de bază este viticultura. Marile plantaţii de viţă de vie sunt adevăratele cărţi de vizită a acestei zone. Vinurile de soi de la Negotin sunt recunoscute în toată lumea. Familia Stankovic este una din familile care are o afacere de succes în acest domeniu – Crama VINO GRADE Rogljlevo. Este vorba de munca a câtorva generaţii care au muncit podgoria şi care s-au ocupat serios de business. Calitatea e cheia succesului.
Mersul către acel loc, numit Negotin, are o dublă conotaţie pe de o parte, toţi turiştii cunosc povestea vinului rezultat din strugurii Negotinsko iar pe de altă parte, absorbirea vizuală şi sufletească a unei creaţii rurale ce se hrăneşte şi azi cu o atitudine împărtăşită încă din vremurile Romei cuceritoare. E o localitate cu construcţii tradiţionale ce ascund în beciuri vinul local căci regiunea abundă de podgorii bogate. Beciurile au dimensiuni diferite la parter şi etaj, însă sunt identice ca formă la subsol. Magazinele de la poartă, frumos aranjate, te invită să deguşti şi nu poţi să pleci fără să iei şi ceva pentru cei de acasă. Negotin e foarte uşor de găsit. Dacă vii dinspre Drobeta, peste centrala hidroelectrică de la Porţile de fier, mergi spre stânga către Negotin, prin Kladovo. În cazul în care utilizezi podul de la Calafat-Vidin, treci oleacă prin Bulgaria şi după un scurt drum ajungi la graniţa cu Serbia. În secolul al XVIII-lea oamenii vremii şi-au zis să facă câteva treburi interesante pentru a depozita vinurile roşii iscate din viile lor.
Patru generaţii trăiesc pe de urma vinului
Se întâmplă ceva anume când părăseşti spaţiul convenţional al propriei ţări şi pătrunzi la ceilalţi, dincolo, în ceea ce numim, încercând să-i adăugăm o evidentă conotaţie de depărtare, străinătate. În primul rând e străină limba, deşi, în Valea Timocului, ai mari şanse să găseşti din prima pe cineva cu care să te înţelegi în româneşte. Apoi e aerul acela de altă respiraţie a comunităţii şi de alt suflet al locului. Ei bine, nu am simţit că sunt într-o ţară străină. Fiindcă aici trăiesc românii mei, mulţi la număr vreo 250.000. La Negotin am întâlnit familia Stankovic, extrem de primitoare, care trăieşte din producerea şi comercializarea vinului de bună calitate. În această gospodărie patru generaţii trăiesc pe de urma vinului. Gradimira Stankovic este sârb, el se ocupă de plantaţia de viţă de vie, este vorba de 3 hectare de viţă de vie, după urma căreia rezultă 70 de tone de struguri. Plantaţia se află pe dealurile din apropierea Negotinului, la 20 de kilometri, într-un sat numit Rogljevo.
Tămâioasa neagră, preferata preşedintelui Tito
Soţia lui Gradimira este româncă timoceană, vorbeşte cu clinţii în limba româna şi ea este cea are primeşte şi convinge oaspeţii că vin ca al familiei Stankovic nu se mai găseşte pe nicăieri. Cunoaşte arta negocierii, este primitoare şi face un marketing de calitatea. Modul în care îşi prezintă vinul, face ca niciun client care intră în magazin să nu plece fără o sticlă de băutură. Răchia este o altă lichioară recunoscută în magazinul de familie. Toate produsele sunt cotate în comunitate ca fiind de cea mai bună calitate. Familia Stankovic ne vorbeşte despre soiurile Gamay, Cabernet Sauvignon, Riesling şi Chardonnay, soiuri plantate de familie cu mult timp în urmă. Proprietara încearcă să ne explice de unde vine calitatea excepţională a vinului pe care cu har îl vinde clienţilor, veniţi pe prin toate colţurile lumii. Soiuri alese, o artă secretă de păstrare a vinului şi o tehnică modernă de îmbuteliere. Cunoscătorii din zona Negotin vorbesc cu pasiune despre această îndeletnicire şi trec în revistă mai multe soiuri de struguri care dau o anume aromă vinului din această regiune : Creaţa de Banat, Smederevka, Tămâioasa Albă, Vranac, dar şi de Harizma de la Podrum Aleksandrovici, fac cel mai bun Chardonnay sârbesc. S-a pomenit şi de celebra Tămâioasa neagră (Crna Tamianika), din familia Muscatului, soi preferat şi solicitat de fostul preşedinte al Iugoslaviei Tito, cultivat numai la Negotin.
„Jelena”, vinul familiei
Viţa de vie se cultivă la Negotin încă de pe vremea romanilor, se pare din secolul al 3-lea. Cândva din această zonă s-au exportat cantităţi mari de vin în Franţa, Austria-Ungaria, Germania, Rusia. Locurile fertile unde se cultivă viţa de vie sunt sub acele nisipuri mişcătoare de pe malul Dunării. Conform estimărilor actuale la Negotin, regiunea viticolă are aproximativ 1000 ha de vie. Cel mai vechi soi de vin este Bagrina, care dă un vin alb, are o culoare galben-auriu şi are un buchet deosebit. Acest soi de struguri vechi este acum înlocuit încet-încet cu Riesling italian, Sauvignon Blanc şi Semillon. Rajac, Rogljevo şi Smedovac sunt trei sate învecinate cu o istorie bogată în vinificaţie, având cele mai cunoscute şi vizitate beciuri, fiind considerate o atracţie turistică. Toată lumea cunoaşte istoria podgoriilor de la Negotin. Aceste podgorii sunt cunoscute şi prin vinurile roşii – dulci, cu miros plăcut şi cu o aromă deosebită. Un astfel de vin este produs de familia Stankovic şi îmbuteliat la sticlă de trei sferturi. Pentru că este un vin deosebit, familia din Negotin i-a pus numele fiicei. „Jelena” este aşadar sortimentul de vin cel mai căutat de toţi cunoscătorii.
