Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) a realizat un sondaj din care reiese că 90% din pacienţii respondenţi au cunoscut cel puţin o persoană nou-diagnosticată cu hepatită în ultimul an. Jumătate dintre aceştia spun că au intrat în contact cu mai mult de o persoană diagnosticată recent cu o afecţiune hepatică.
Deşi majoritatea recunoaşte că lucrurile s-au îmbunătăţit, în ultimul an, pentru bolnavii care suferă de această boală, continuă să existe chestiuni nerezolvate precum: accesul tuturor pacienţilor la tratament, lipsa de informare, costul ridicat al analizelor, birocraţia, numărul considerabil al persoanelor neasigurate sau timpul mare de aşteptare.
„Potrivit datelor CNAS din 2016, aproximativ 3 milioane de români erau neasiguraţi în sistem, fapt pentru care este extrem de dificil să aibă acces la diagnosticarea hepatitelor virale, respectiv să poată fi incluşi în programe de tratament. Vorbind despre o boală infecţioasă, uşor transmisibilă, consider că este extrem de important ca autorităţile să aibă în vedere măsuri pentru această categorie de persoane”, a declarat Marinela Debu, preşedinte APAH-RO.
Recomandarea, de către medicul de familie, a analizelor periodice pentru markerii hepatici şi implementarea unui Program Naţional sunt cele mai importante soluţii indicate pentru prevenirea şi/sau eliminarea hepatitelor. La întrebarea „Cine trebuie să se implice mai mult pentru îmbunătăţirea situaţiei pacienţilor cu hepatită?”, prima opţiune indicată se referă la autorităţi (Ministerul Sănătăţii, Guvernul şi Parlamentul). De asemenea, bolnavii consideră că un rol mai accentuat este necesar să-l aibă şi medicii.
Mulţi bolnavi se confruntă cu discriminarea
Discriminarea continuă să fie un element important în viaţa pacienţilor care declară că întâmpină această problemă în rândul prietenilor (cele mai multe răspunsuri), la locul de muncă, dar şi când merg la medic, în special la stomatolog.
Cu privire la modalităţile de informare, internetul se află în top, urmat de ONG-uri/Asociaţii de profil şi abia pe locul trei medicii. Întrebaţi despre obiectivul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a elimina hepatitele până în 2030, părerile sunt împărţite în mod egal, jumătate fiind încrezători şi jumătate păstrându-se sceptici.
Referitor la noul tratament (fără interferon) pentru pacienţii cu hepatita C, APAH-RO a propus acces nediferenţiat la tratament pentru pacienţi, indiferent de stadiul bolii; rezolvarea problemei persoanelor neasigurate, mai ales a celor din mediul rural sau a celor din grupurile de risc; implementarea unui Program Naţional pentru Hepatite; îmbunătăţirea prevenţiei prin programe de screening accesibile, dar şi prin introducerea obligatorie a markerilor hepatici la medicii de familie.
Virusul hepatitei B este de 100 de ori mai infecţios decât HIV
România şi-a asumat obiectivul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) de eliminare a hepatitelor virale de pe lista problemelor de sănătate publică, prin reducerea numărului de infecţii noi cu 90%, tratarea a 80% dintre pacienţii identificaţi şi a reducerii mortalităţii cu 65% până în 2030. Deocamdată, ţara noastră ocupă locul 1 în Europa ca număr total de cazuri de hepatita C şi locul 4 ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice (44,5 decese la suta de mii de locuitori – media europeană este de 15 decese la suta de mii de locuitori).
În România sunt aproximativ 10% din cele 12 milioane de persoane care se estimează a fi infectate cu virusul hepatitei C din întreaga Europă aproximativ 800.000 de persoane au hepatită cronică B aproximativ 600.000 de persoane au hepatită cronică C.
Virusul hepatitei B este de 100 de ori mai infecţios decât HIV şi de 10 ori mai mult decât cel al hepatitei C. Hepatita C este cea mai frecventă cauză a cancerului de ficat şi una dintre cele mai importante cauze ale cirozei (20% din cazuri ajung la ciroză în 15 ani de la infectarea cu virusul C).
