Primăria Craiova urmează să ia o decizie dacă va putea sau nu să îi sprijine pe locatarii care locuiesc în clădiri cu risc seismic ce trebuie consolidate. Autorităţile locale spun că expertizarea tehnică a imobilelor este dictată de lege şi se ia în calcul şi varianta ca aceştia să fie ajutaţi financiar întrucâtva şi de primărie, deşi sunt proprietarii locuinţelor şi sunt obligaţi să suporte costurile 100%. În cazul în care nu-şi consolidează blocurile, toate pagubele unui eventual cutremur sunt suportate de aceştia.
Începând din luna septembrie, Primăria Craiova a început să notifice locatarii care locuiesc în blocuri construite înainte de anul 1978 să-şi expertizeze din punct de vedere tehnic blocurilor pentru a se vedea dacă rezistă la un eventual cutremur. Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a spus că înştiinţările care au fost trimise populaţiei sunt în conformitate cu legea care spune că locatarii fiind obligaţi să realizeze expertiza tehnică a blocurilor vechi pe cheltuială proprie. Totuşi, edilul a avansat ideea că o variantă ar fi şi ca Primăria să sprijine financiar această operaţiune de consolidare, în ciuda faptului că locatarii sunt proprietarii locuinţelor.
„Acest lucru este în conformitate cu legea care funcţionează în România. Ei trebuie să facă aceste expertize ca să vedem care este gradul seismic la care pot să mai reziste aceste clădiri. După ce vom avea toate aceste expertize, urmează să luăm o decizie la municipalitate ca să vedem dacă pot să-şi suporte singuri costurile acestor construcţii sau dacă trebuie să fie ajutaţi de primărie. Dar şi în cazul în care vor fi ajutaţi de primărie, având în vedere că sunt proprietari, va trebui ca, într-un final, tot ei să îşi suporte aceste costuri”, a precizat primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu.
Proprietarii îşi asumă riscul pagubelor
În notificarea Primăriei, Compartimentul Situaţii de Urgenţă şi Protecţie Civilă, se spune că proprietarii construcţiilor, care pot fi persoane fizice sau juridice care au în administrare construcţii, sunt cei care vor acţiona pentru expertizarea tehnică a construcţiilor de către experţi tehnici atestaţi, în conformitate cu reglementările tehnice. Aprobarea deciziei de intervenţie şi continuarea acţiunilor trebuie să se facă apoi în funcţie de concluziile care se desprinde din raportul de expertiză tehnică. În adresă se spune că locatarii au la dispoziţie doi ani, de la primirea notificării, pentru a face expertiza şi încă doi ani pentru a face lucrările propriu-zise de consolidare.
„Persoanele fizice şi juridice care au în proprietate sau în administrare construcţia şi care nu se conformează îşi asumă riscul şi răspunderea pentru efectele potenţiale ale seismelor”, se mai arată în adresa pe care municipalitatea a transmis-o asociaţiilor de proprietari din Craiova. 
Centrul Vechi, unul din punctele sensibile ale Craiovei
Craiova. Autorităţile locale au precizat că, în municipiul nostru, există 21 de imobile care au fost expertizate şi încadrate într-o clasă de risc seismic: 12 care se încadrează în clasa de risc seismic II şi 8 care sunt în clasa de risc seismic III. În clasa I risc seismic se află prinsă o singură clădire: fostul sediu al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj, de pe strada „C. D. Fortunescu”.
Pe lista clădirilor cu risc seismic din Craiova, regăsim blocul „Casa Albă”, din centrul Craiovei, la câţiva paşi de primărie. A fost construit în 1926 şi niciodată consolidat. O vreme, acest imobil a purtat „bulina roşie” chiar pe frontispiciu, la intrare, dar acest lucru nu a împiedicat să se dezvolte un magazin la parter. La etajele suprioare, sunt multe spaţii de locuit, unde sunt în jur de 140 de locatari.
Un alt punct sensibil al Craiovei este şi Centrul Vechi. Aici găsim în jur de 100 de case vechi şi foarte vechi ar fi grav avariate la un eventual cutremur. Deoarece multe dintre ele au fost ridicate în 1900 şi puţin după, au acum structura de rezistenţă şubredă.
Bucureştiul ne-a luat-o înainte cu iniţiativa
Bucureşti. Capitala stă cel mai prost la capitolul clădiri cu risc seismic mare, pare să fie şi cel primul care a luat-o din loc în această privinţă. După cutremurele din Italia, primarul Gabriela Firea a luat hotărârea de a înfiinţa o direcţie, care să fie în subordinea şi să se ocupe de inventarierea clădirilor cu bulină roşie şi consolidarea acestora.
În eventualitatea unui cutremur, 774 de clădiri s-ar afla în pericol: 183 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic, cu bulină roşie; clasa I risc seismic – 173 de clădiri, clasa a doua de risc seismic – 318 clădiri; clasa a III-a de risc seismic – 94 de clădiri şi clasa a patra – 6. Din anul 2001 până în prezent, au fost consolidate 75 de imobile, dintre care 18 au fost consolidate de către primărie, restul pe cheltuiala proprietarilor.
Peste 500 de clădiri, afectate la cutremurul din 1977
Seismul din 4 martie 1977 a avut 7,2 grade pe scara Richter şi a durat 56 de secunde. Doljul a fost printre judeţele cele mai afectate de acest sesism. În Dolj, au fost raportate oficial pierderi mari: 40.675 clădiri de locuinţe au fost avariate, 537 au fost prăbuşite şi 180 blocuri avariate. Peste 200 de şcoli, 39 de întreprinderi, 442 unităţi comerciale şi peste 100 de biserici au suferit, de asemenea.
În Craiova sunt avariate grav peste 550 cladiri, printre care Muzeul de Artă, Muzeul Olteniei, Universitatea şi Biblioteca judeţeană. Multe case vechi de pe strada „Uniri” s-au prăbuşit atunci, multe dintre ele nemaifiind, din păcate, refăcute.
