Vinul, cea mai bună emblemă a Franţei

Vinul este cel mai bun ambasador al Franţei. Acesta este răspunsul dat de 62% dintre francezi, care consideră licoarea respectivă drept emblematică pentru Hexagon, potrivit barometrului Ifop 2013, realizat între 26-28 august a.c., via Internet, pe un eşantion de 1.001 repondenţi de peste 18 ani, reprezentativi în rândul populaţiei. În procente covârşitoare, cei intervievaţi au menţionat că vinul le acompaniază mesele, întâlnirile între prieteni, le întreţine bucuria trăirii, le face viaţa cotidiană mai agreabilă, fiind considerat bun pentru sănătate. Divinul nectar din struguri este considerat de 85% dintre persoanele intervievate drept o componentă a modului francez de a trăi. O cină cu prietenii este de neconceput de 89% dintre francezi a fi lipsită de prezenţa vinului. În fine, din punct de vedere economic 94% au afirmat că vinurile reprezintă o componentă a exporturilor franceze, iar 93% le-au identificat drept un motor al turismului. Nu mai puţin de 73% atribuie filierei viticole crearea de locuri de muncă. O eventuală augmentare a taxelor asupra vinurilor ar putea fi motivată doar prin raţiuni financiare, statul căutând noi surse de alimentare a bugetelor, într-un dificil context economic, şi nicidecum din raţiuni de sănătate publică. Buni cunoscători ai vinurilor de calitate, dar şi desăvârşiţi cozeuri, francezii preferă discuţii competente pe această temă, aidoma celor despre muzică, cinema sau fotbal. Recunoscând calitatea competitivă a vinurilor autohtone, francezii mai opinează că podgoriile lor contribuie la înfrumuseţarea peisajului, încât anul trecut s-au înregistrat 83 de milioane turişti străini care au vizitat Franţa. Neîndoielnic, podgorenii francezi produc vinuri de calitate, consacrate ca origine, uşoare ca tărie alcoolică, aromate, fragede, ceea ce le face competitive. Nu sunt singurii pe continent sau în cadrul Uniunii Europene. Italia, Spania, Portugalia sunt ţări care au şi ele un cuvânt de spus pe piaţa vinurilor, unde s-a resimţit la un moment dat concurenţa vinurilor chiliene şi australiene. Se afirmă, sau deja au obţinut consacrarea, vinurile româneşti. Într-o astfel de competiţie acerbă pe pieţe, afirmarea vinurilor româneşti albe şi roşii, poate mai robuste, dar catifelate şi fragede, nu poate fi privită cu ochi buni. România a revenit printre marile state producătoare de vin din lume, fiind clasată pe locul 11, potrivit Organizaţiei internaţionale a viei şi vinului. Poate tocmai de aceea, sau, mai corect spus, într-o asemenea companie selectă, salba de medalii a vinurilor „Domeniul Coroanei” de la Segarcea merită salutată şi mereu elogiată. Ele conferă plusul de personalitate al Doljului şi implicit al Olteniei. Dacă mai ţinem seama că am avut parte de o toamnă blândă, pe inima vinificatorilor veritabili, atunci nu putem decât decreta realitatea că vinurile acestui an – odată limpezite – din toate plaiurile Doljului, vor însenina, nu doar la suflet, pe mulţi semeni de-ai noştri. Şi dacă francezii îşi descântă vinurile, în buna tradiţie, avem motive îndreptăţite să facem acelaşi lucru. Şi nu doar datorită faptului că în vin stă adevărul, ci şi realităţii că avem vinuri bune.