Deschiderea celei de-a XXXIX-a ediţii a Festivalului Internaţional „Craiova Muzicală”, organizată de Filarmonica „Oltenia” în perioada 9 noiembrie – 3 decembrie, are loc astă-seară, ora 19.00, cu un concert vocal-simfonic extraordinar, în cadrul căruia va fi prezentată cantata profană „Carmina Burana”, de Carl Orff. Îşi dau concursul Orchestra Simfonică şi Corala Academică ale Filarmonicii craiovene, sub conducerea dirijorală a maestrului Florentin Mihăescu, ca şi Corul de copii al instituţiei, pregătit de Manuela Enache. Soliştii serii sunt trei nume sonore ale scenei muzicale, aflate nu pentru prima oară la Craiova: soprana Irina Iordăchescu, tenorul Szerekován János şi baritonul Iordache Basalic. Concertul va fi prefaţat, la ora 18.00, de vernisarea expoziţiei de pictură pe sticlă „Carmina Burana” şi de prezentarea cărţii „Carmine”, de Petre Cichirdan.
«Ne bucurăm foarte mult că am reuşit să punem pe picioare acest festival. A fost mai dificil, poate, decât în alţi ani, bugetul a fost ceva mai redus, dar, din fericire, am găsit înţelegere la toţi partenerii noştri. Avem invitaţi artişti de marcă şi toate cele nouă evenimente propuse publicului în cadrul festivalului sunt demne de urmărit», a precizat Vlad Drăgulescu, managerul Filarmonicii „Oltenia”. Festivalul Internaţional „Craiova Muzicală” are alocat un buget de 90.000 de lei, susţinerea financiară venind de la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Consiliul Judeţean Dolj, Consiliul Local şi Primăria Craiova.
Amplă lucrare bazată pe melodii şi texte medievale, descoperite în manuscris într-o mănăstire
Programul este deschis astă-seară cu cantată scenică „Carmina Burana”, de Carl Orff (1895-1982), amplă lucrare ce se bazează pe melodii şi texte medievale din secolele al XII-lea – al XIII-lea, descoperite în manuscris (Codex Buranus), într-o mănăstire benedictină din regiunea Alpilor bavarezi, în anul 1803, de Christoph von Artein, şi publicate într-o culegere în 1847. Originea numelui devenit celebru de „Carmina Burana” i se atribuie primului editor modern al textului, filologul german Johann Andreas Schmeller, prin latinizarea numelui german al mănăstirii benedictine – Benediktbeuern. Autorii textelor (călugări, filosofi, poeţi, oameni de rând) vorbesc în versurile lor, într-un mod naiv, despre natură, dans, viaţă şi dragoste: cântece de slavă închinate primăverii şi vieţii, versuri satirice adeseori indecente şi erotice, cântece de petrecere, dansuri pe o ritmică viguroasă.
Lucrarea este subintitulată „Cantiones profanae cantoribus et choris cantandae comitantibus instrumentis atque imaginibus magicis” („Cântece profane pentru solişti şi cor cu acompaniament instrumental şi tablouri magice”) şi pune în valoare limba autentică a manuscriselor medievale – latina vulgară, germana şi franceza –, fiind scrisă pentru un ansamblu impozant: trei solişti (soprană, tenor, bariton), cor mixt, cor de copii, o amplă partidă de suflători, două piane, orchestră de coarde şi numeroase instrumente de percuţie.
Pentru a populariza mai uşor lucrarea, Carl Orff a realizat şi o interesantă versiune cu două piane şi o amplă secţie de percuţie, variantă ce se regăseşte frecvent în programele de concerte.
Soprana Irina Iordăchescu: «„Carmina Burana” este o lucrare care îmi aduce foarte multă energie»
«Sunt fericită să revin la Craiova, mai ales pentru acest festival, la care particip pentru a treia oară ca invitată. Dar şi în cadrul stagiunilor Filarmonicii „Oltenia” am fost de foarte multe ori invitată şi de fiecare dată am venit cu mare bucurie. În urmă cu foarte mulţi ani, când abia absolvisem la Bucureşti, am făcut împreună cu colectivul craiovean câteva turnee şi ne-am apropiat foarte mult. Deja mă simt aici ca acasă, întotdeauna mă primesc cu multă căldură», a declarat Irina Iordăchescu, căreia îi este încredinţată partitura solistică pentru soprană în concertul din această seară. «Pentru mine, „Carmina Burana” este o lucrare care îmi aduce foarte multă energie, mai ales atunci când este cântată aşa cum trebuie, adică foarte bine. Sunt convinsă că şi la Craiova va fi un astfel de moment, alături de colegii mei. Este o lucrare foarte dificilă pentru toţi soliştii, şi pentru membrii orchestrei, şi pentru corişti», a adăugat soprana.
Irina Iordăchescu – una dintre cele mai apreciate soliste ale Operei Naţionale Bucureşti – este absolventă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, în 2000, la clasa profesoarei Maria Slătinaru Nistor. În anul 2001 s-a făcut deja remarcată ca invitată la Teatro alla Scala din Milano, unde a susţinut două concerte vocal-simfonice sub bagheta dirijorului Riccardo Muti, iar în 2007 artista a debutat pe scena prestigiosului teatru italian în rolul Zeyno Kari din opera „Teneke” (Fabio Vacchi). În 2010 a participat la March Music Festival din Bulgaria, la Opera din Ruse (colaborare cu Opera din Plovdiv şi Opera din Sofia), iar în vara anului 2012 a fost invitată să cânte Musetta din „La Bohème”, de Puccini, la Glyndebourne Festival (Marea Britanie). A susţinut concerte alături de Gheorghe Zamfir la Carnegie Hall din New York, Chicago, Tel Aviv, Ierusalim şi Haifa. Din 2005 este solistă a primei scene lirice a ţării.
Tenorul Szerekován János: „Sper să vin cât mai des, pentru că îmi place aici, la Craiova”
Nici tenorul Szerekován János nu se află pentru prima dată pe scena Filarmonicii „Oltenia”. «Cred că vreo trei ori am mai fost la dvs., dar, din păcate, au trecut nişte ani de-atunci. Sper să vin cât mai des, pentru că îmi place aici, la Craiova. Eu, de obicei, cânt în Ungaria, acum acolo trăiesc, dar oriunde mă cheamă cineva în lume să cânt, mă duc, inclusiv în România», mărturiseşte.
Originar din Târgu Mureş, Szerekován János a absolvit Academia de Muzică „Franz Liszt” din Ungaria. Între anii 1998-2000 a cântat în Corul Filarmonicii din Târgu Mureş, debutând în Requiemul de W. A. Mozart, în 2001 a fost admis prin concurs în Corul Radio Ungaria, iar în 2003 a debutat pe scena Operei Naţionale Maghiare, în spectacolul „Clipa naşte hoţul”, de Rossini. Anul 2011 marchează inaugurarea carierei sale solistice internaţionale, în contextul participării la Festivalul „Gut-Immling” (Germania), când a conferit o strălucită interpretare rolului Don Ottavio din opera „Don Giovanni”, de Mozart. În prezent deţine statutul de invitat permanent al Orchestrei Simfonice din Szeged, Corului „Vaszy Victor” şi Ansamblului Cultural „ELTE”. De asemenea, este invitat permanent al Teatrului Csokonai din Debrecen şi Teatrului Naţional din Szeged.
Baritonul Iordache Basalic: „E o partitură dificilă, dar am cântat-o de vreo 80 şi ceva de ori…”
Cel de-a treilea solist al serii este baritonul Iordache Basalic, în prezent solist al Operei Naţionale din Bucureşti. «Nu este prima oară când colaborez cu Filarmonica „Oltenia”, dar nu am cântat niciodată „Carmina Burana” aici. E o experienţă inedită şi pentru mine», a declarat acesta. «Din punctul meu de vedere, rolul baritonului e foarte dificil şi… foarte lung! E un rol de compoziţie, cu o partitură dificilă, dar am cântat-o de vreo 80 şi ceva de ori, aşadar cred că o să fac faţă cu brio. „Carmina Burana” e foarte cunoscută, se cântă pe tot mapamondul şi cred că va fi sala plină», a mai spus Iordache Basalic.
De-a lungul timpului, tenorul a colaborat cu Operele Naţionale Române din Cluj-Napoca şi Timişoara, cu Opera din Braşov, Teatrul Liric „Elena Teodorini” din Craiova, Teatrul Muzical „Nae Leonard” din Galaţi, Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa, Filarmonica „Moldova” din Iaşi, Den Haag – „Anton Phillips Saal”, Royal Concertgebouw, Koninklijk Theater Carré (Amsterdam), De Doelen (Rotterdam), Chassé Theater (Breda), Bunkamura Theater (Tokio) etc. Dintre distincţiile importante pe care le-a primit amintim Premiul Special al Fundaţiei „Hariclea Darclée” la Concursul Internaţional de Canto „Hariclea Darclée” (Brăila, 1997), „Premiul pentru cel mai bun solist liric al anului” conferit de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1998), Premiul Special al Juriului la Concursul Internaţional de Canto „Hariclea Darclée” (1999).
Dirijorul Florentin Mihăescu şi-a finalizat studiile muzicale universitare la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, beneficiind de îndrumarea profesională a unor nume de prestigiu din lumea muzicală românească, precum Sigismund Toduţă, Dorin Pop, Vasile Herman şi Cornel Ţăranu. După absolvire, în 1968, a fost reţinut la Catedra de dirijat a aceleiaşi instituţii, în calitate de cadru didactic universitar, conducând clasa de repertoriu vocal-simfonic. În perioada 1990-2004 a fost decan al Facultăţii Teoretice (de Compoziţie, Muzicologie şi Dirijat) din cadrul Academiei clujene. În domeniul vocal-simfonic a repurtat succese deosebite inclusiv cu Orchestra şi Corul Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, unde prestaţiile sale au fost remarcate constant, stagiune de stagiune, ca repere interpretative de cea mai înaltă clasă. Ca o notă distinctă, este recunoscut pentru seriozitatea şi profunzimea înţelegerii lucrărilor pe care le abordează, fapt care îi permite realizarea actului dirijoral interpretativ fără partitură, indiferent de complexitatea, dificultatea limbajului muzical sau extensia lucrărilor abordate.
Concertul din această seară este precedat de vernisajul unei expoziţii şi lansarea unei cărţi inspirate de cantata profană „Carmina Burana” şi realizate de Petre Cichirdan. Expoziţia cuprinde 24 de picturi pe sticlă, «atâtea câte cânturi are „Carmina Burana”», explică autorul, care a prezentat pentru prima dată lucrările la Cluj-Napoca. «După cinci ani de la realizarea acestor picturi, am simţit nevoia să-mi pun pasiunea şi într-o carte şi aşa a părut volumul „Carmine”, care cuprinde 24 de poeme scrise de mine în tonalitatea „Carminei Burana”», mai spune Modest Cichirdan. Cartea, apărută în anul 2008, la Editura „Intol Press” din Rm. Vâlcea, este structurată în trei părţi: Carmine – poeme libere compatibile cu starea poetică medievală şi contemporană; Carmina Burana – traducere în limba română a libretului cu acelaşi nume, de Carl Orff; Carmina Burana – 24 de desene şi 24 de tablouri (grafică şi pictură pe sticlă).Cu acelaşi prilej, Petre Cichirdan îşi va prezenta şi lucrarea în trei volume „Interferenţa artelor. Critice. Arta plastică”, publicată anul trecut şi reprezentând o selecţie a eseurilor-cronici pe teme de artă plastică – pictură, sculptură, grafică –, apărute în perioada 2003-2010 în presa vâlceană, sub semnătura sa.
