Când vorbele politicienilor nu ţin de cald! / Pericolul sistării plăţilor agricole, mai real ca oricând

0
89

Încă de anul trecut se lansa în spaţiul public avertismentul că, începând cu 2018, fermierii români nu vor mai primi subvenţiile agricole pe suprafaţă, ci pe fermă. Totul ar fi cauzat de gradul foarte mic de comasare a terenurilor agricole aflate în lucru. Fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, încearcă, acum, de pe poziţia de ministru plenipotenţiar la reprezentanţa României la UE, să împingă cât mai departe implementarea plăţilor pe exploataţia agricolă şi nu pe suprafaţă, ca până acum. Este obligatorie efectuarea lucrărilor de cadastru, cât mai repede cu putinţă, deşi nu există o intenţie politică clară pentru a evita consecinţele neidentificării exacte a parcelelor agricole. Harababura din actele de punere în posesie existente la nivelul primăriilor şi tot mai desele suprapuneri constatate de centrele APIA sunt încă o dovadă că mai avem mult până departe.

cadastru

Rigoarea stabilirii amplasamentelor în materie agricolă se va transforma într-o problemă majoră pentru ţara noastră, mai ales că majoritatea locuitorilor din mediul rural trăieşte de pe urma muncii pământului şi oamenii sunt dependenţi de ajutoarele primite prin intermediul APIA. Anul trecut, în dezbatere publică, a fost lansat un avertisment cât se poate de serios: apropierea de termenul, până când plăţile agricole nu se vor mai face pe exploataţie.

Haosul a plecat emiterea titlurilor de proprietate

  Desele nereguli descoperite de Curtea de Conturi pe la mai toate agenţiile APIA din ţară au la bază plăţi necuvenite. În fond, discuţia este mult mai aplicată şi are legătură cu activitatea comisiilor locale de aplicare a Legii fondului funciar. Terenuri puse în posesia mai multor persoane, suprapuneri care, ulterior, au devenit surse de acţiuni în instanţele judecătoreşti. Necesitatea efectuării lucrărilor de cadastrare este evidentă. Numai că, autorităţile nu au fost capabile să asigure finanţarea unui proiect de o asemenea anvergură. Cu foarte mici excepţii, câteva localităţi s-au găsit pe lista de binefaceri. Este vorba de un proiect de înregistrare sistematică numit CESAR, şi tot cu finanţare externă (BIRD), deci bani cu dobândă. Pentru Dolj, au fost alese comunele Mischii şi Drănic.

apiaTranzacţiile de terenuri agricole, fără ca suprafeţele să fie intabulate, vor deveni din ce în ce mai greu de realizat, pe măsură ce UE va stabili data, când intră în vigoare plata pe fermă. ANCPI se tot forţează în ultima vreme să dea impresia că va putea asigura cadastrarea terenurilor. „La începutul anului 2015, ANCPI a demarat procedura de achiziţie – Servicii de Înregistrare sistematica a imobilelor în Sistemul Integrat de Cadastru şi Carte Funciară în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară – care are ca obiect 147 UAT-uri din zone rurale ale României, ce au fost împărţite în 10 loturi. În luna octombrie 2015 au fost atribuite primele 4 loturi şi au fost încheiate acorduri cadru pentru realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică în primele 63 de UAT-uri rurale. În cursul lunii noiembrie 2015 vor fi încheiate contracte subsecvente şi vor începe activităţile de înregistrare sistematică în UAT-urile pentru care s-au încheiat acorduri cadru”, preciza ANCPI într-un comunicat de presă.

Diligenţe la UE, ca să ne accepte incompetenţa

cadastru 2Cât a fost premier, Dacian Cioloş a declarat referindu-se la acest aspect: „Comisia Europeană insistă de câţiva ani de zile pe lângă Guvernul României să ia bani din fonduri europene şi să finanţeze un proiect de cadastru, la scara mai largă, nu doar pentru mediul urban. Se pot lua bani din fondurile structurale, pentru finanţarea cadastrului. Acesta este un lucru esenţial nu numai pentru agricultură, ci şi pentru infrastructură. Lipsa cadastrului întârzie mult şi multe proiecte de infrastructură”! Aceeaşi retorică frumoasă, ce nu mai încălzeşte pe nimeni. Bunul său amic, Achim Irimescu, fusese uns ministru al Agriculturii şi ai fi crezut că, o problemă pe deplin înţeleasă poate fi şi rezolvată sau, măcar, iniţiaţi primii paşi.

Recent, acelaşi fost ministru, Achim Irimescu, acum, revenit pe post la reprezentanţa României la UE, afirma într-o emisiune la postul public de televiziune că „România a susţinut în cadrul Consiliului Uniunii Europene mai multe aspecte. În primul rând, ca plăţile directe (subvenţiile) să fie acordate în continuare pe suprafaţă, nu pe fermă. În prezent, există unele state membre vechi care aplică plata pe fermă, însă pentru cele noi, plata se realizează pe hectar. La noi, însă, până se vor aşeza terenurile, fermierii, preferăm să menţinem plata pe suprafaţă”.

Cifrele nu mint pe nimeni

cadastru 1Agricultura în România reprezintă 29% din ocuparea forţei de muncă în România, însă numai 5 % din PIB. Este principala activitate economică în zonele rurale. Productivitatea muncii în agricultură, silvicultură şi pescuit este de peste cinci ori mai scăzută decât media naţională. Creşterea productivităţii agricole ca urmare a progresului tehnologic şi a unor perspective profesionale mai bune în restul economiei este susceptibilă de a avea ca rezultat pierderi semnificative de locuri de muncă pe termen lung, agricultura reprezentând 25 % din numărul total de locuri de muncă în 2030, potrivit calculelor Cedefop.

  Cu toate acestea, pe termen scurt, este probabil ca ocuparea forţei de muncă în agricultura de subzistenţă să rămână la un nivel ridicat. Fermele continuă să nu fie competitive, cu o diversificare limitată a activităţilor economice, şi să depindă de pieţele de mărfuri pentru vânzarea produselor agricole, întrucât afacerile agroalimentare locale sunt limitate (potenţial intern şi de export).

  Potrivit ultimelor date generale spre agricultură afişate de MADR, exploataţiile între 1-5 ha reprezintă 79,8% din numărul total de exploataţii agricole şi ocupă 19,3% din suprafaţa eligibilă. Urmează cele între 5-30 ha, care reprezintă  17% din numărul total al exploataţiilor. Pe locul al treilea se află exploataţiile între 30-100 ha – adică 1,90 % din totalul exploataţiilor şi pe ultimul loc, exploataţiile de peste 100 ha, respectiv 1,3% din total.