Emmanuel Macron, noul preşedinte al Franţei

0
87

Chiar dacă se spune că istoria nu se scrie înainte, victoria lui Emmanuel Macron era previzibilă. O prevedeau la unison toate sondajele de opinie şi ecartul era unul consistent. Că se poate vorbi de victoria unui tânăr de 39 de ani, este adevărat, după cum tot atât de adevărat este faptul că victoria sa n-a avut nimic din hazard. Emmanuel Macron devine al optulea preşedinte al celei de-a V-a Republici. Victoria sa s-a construit la alegerile primare, spun politologii. A profitat de diviziunea partidului de guvernământ, incapabil să surmonteze ambiţii şi resentimente, apoi, de încurcăturile lui Francois Fillon, în dezvăluirile făcute de presă, şi oricât ar părea de suspect, cel mai tenace adversar s-a dovedit Jean-Luc Melenchon, liderul mişcării „Franţa nesupusă”. Macron a avut o campanie bine gândită, cu un plan de imagine seducător. Victoria sa este şi a unui curajos. A acceptat o confruntare directă televizată cu Marine Le Pen în care s-a impus, în pofida derapajelor contracandidatei sale. Şi acum câteva cifre.

macron

66,1% din voturi, potrivit rezultatelor definitive ale Ministerului de Interne, reprezintă scorul la care a câştigat alegerile Emmanuel Macron. Doar Jacques Chirac, în 2002, a obţinut un rezultat mai bun (82,2% în faţa lui Jean-Marie Le Pen).

20,7 milioane – este numărul de voturi obţinut de câştigător;

42 de procente – este creşterea între cele două tururi înregistrată de Emmanuel Macron. De la 24% la 66,1%. Pentru candidatul „En Marche!” înseamnă un plus de 12 milioane de voturi. Adversara sa a câştigat 12 puncte procentuale şi aproape 3 milioane de voturi între cele două tururi. În urmă cu 15 ani, tatăl său obţinea doar 700.000 de voturi

25,4% – rata de absenteism în al doilea tur, cea mai ridicată după 1969. La această cifră se mai adăugă 11,47 % voturi albe şi nule, ceea ce reprezintă un record absolut. Adică 4 milioane de electori s-au deplasat la secţiile de votare pentru a nu-l vota pe Emmanuel Macron, dar nici pe Marine Le Pen. Dacă adăugăm la 12 milioane de absenţi şi cele 4 milioane de voturi albe şi nule se ajunge la 16 milioane de electori care n-au votat niciunul dintre candidaţi în turul doi. Adică aproape 34% din total. 

4 electori din zece l-au votat pentru Emmanuel Macron. Dacă avem în vedere că „Frontul Naţional” reprezenta un partid care şi-a pregătit de ani buni candidatul pentru alegerile prezidenţiale, depăşindu-şi toate recordurile anterioare (6,8 milioane de voturi la regionalele din 2015 şi 10 milioane de voturi de această dată), atunci victoria lui Emmanuel Macron devine chiar importantă.

39 de ani este vârsta lui Emmanuel Macron. La mai puţin de 40 de ani, Emmanuel Macron este cel mai tânăr preşedinte al Republicii franceze, surclasându-l şi pe Louis Napoleon Bonaparte. De la crearea funcţiei, în 1848, niciun şef de stat n-a mai fost atât de tânăr. Să urăm francezilor Bonne chance, fiindcă purtăm în suflet o mare simpatie pentru ţara lor. De mulţi, mulţi ani şi nu trebuie demonstrat acest lucru.     

RADU ILICEANU

Cine este Emmanuel Macron, noul preşedinte al Franţei

Emmanuel Macron, în vârstă de 39 de ani, este noul preşedinte al Franţei, cel mai tânăr din istoria statului. Emmanuel Macron s-a născut pe data de 21 decembrie 1977. Cel mai tânăr preşedinte al Franţei a urmat cursurile de Filozofie la Universitatea Paris Nanterre şi are un masterat în afaceri publice la Institut d’Etudes Politiques de Paris. Macron începe să lucreze în domeniul public în 2004, în cadrul serviciului de Inspecţie a Finanţelor, după un an primind diploma de inspector. Din 2008 lucrează ca bancher la Rotschild. Acesta a fost membru al Partidului Socialist între anii 2006 şi 2009, din 2009 menţinând o poziţie independentă. Macron a intrat în politică în anul 2012, atunci când a ocupat postul de consilier al preşedintelui Francois Hollande. Ulterior, el a fost ministru al Economiei, până în 2016, moment în care a demisionat, dorind să se axeze pe candidatura sa la preşedinţia Franţei. La începutul lui 2016, pe 6 aprilie, el înfiinţează mişcarea, En Marche!  Candidatul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială) nu se consideră “nici de dreapta, nici de stânga”, ci mai degrabă un politician “pragmatic”. Are politici de stânga, în sensul menţinerii statului asistenţial, dar pledează pentru o serie de măsuri economice de dreapta. Emmanuel Macron propune subvenţii de 15.000 de euro companiilor care angajează persoane din suburbii defavorizate şi vrea o serie de măsuri pentru combaterea sărăciei. A promis reducerea datoriei suverane a Franţei cu 60 de miliarde de euro în următorii cinci ani, vrea relansarea agriculturii şi reducerea cu 120.000 de posturi a aparatului funcţionarilor de stat.

Noul preşedinte vrea majoritate parlamentară pentru a rezolva gravele probleme economice şi sociale

Emmanuel Macron se va implica, pe termen scurt, în campania pentru alegerile parlamentare, în scopul obţinerii unei configuraţii politice care să îi permită conducerea propriu-zisă a naţiunii, iar în următorii ani va trebui să unească societatea şi să combată terorismul. Emmanuel Macron a lansat deja un apel în vederea mobilizării electoratului pentru alegerile parlamentare programate pe 11 şi 18 iunie. Va fi dificil ca Emmanuel Macron să obţină o majoritate parlamentară care să îi permită o guvernare eficientă şi implementarea programului politic şi, chiar dacă o va obţine, va fi greu să o poată menţine pe întreaga durată a mandatului prezidenţial. Pe termen lung, Emmnuel Macron se va confrunta cu sarcina depăşirii clivajelor politice actuale. Chiar dacă şi-a recunoscut înfrângerea în scrutinul prezidenţial, Marine Le Pen, candidatul formaţiunii de extremă-dreapta Frontul Naţional, a observat rezultatul “istoric” înregistrat de partidul său şi a cerut, în perspectiva scrutinului legislativ, reformarea mişcării politice “patriotice” pentru a fi “la înălţimea acestei oportunităţi istorice”. Imediat după anunţarea victoriei în scrutinul prezidenţial, Emmanuel Macron a manifestat disponibilitatea remedierii disensiunilor politice profunde. “Vreau să îi adresez un salut republican adversarei mele Marine Le Pen. Ştiu că polemicile din ţara noastră i-au adus pe unii la puncte de vedere extreme. Este responsabilitatea mea să ascult toate punctele de vedere şi să le protejez pe cele fragile. În seara aceasta, mă adresez tuturor, întregului popor al Franţei. O nouă pagină a îndelungatei noastre istorii se deschide în această seară. Vreau să fie una a speranţei şi încrederii regăsite”, a afirmat Emmanuel Macron, promiţând “remodelarea relaţiilor în Europa şi între popoarele europene”. “În următorii cinci ani, responsabilitatea mea va fi să atenuez temerile, să adun toate femeile şi toţi bărbaţii pregătiţi să înfrunte provocările enorme care ne aşteaptă. Voi lupta cu toată forţa împotriva diviziunilor. Doar aşa vom putea să oferim poporului francez şansele pe care Franţa i le datorează. Iubim Franţa. În următorii cinci ani, vreau să slujesc naţiunea în numele vostru cu modestie, devotament şi determinare. Trăiască Republica, trăiască Franţa! În seara aceasta, a câştigat Franţa. Vreau să le transmit următoarele lucruri francezilor care au votat pentru apărarea republicii. Cunosc dezacordurile noastre, le voi respecta. Voi apăra republica. Vreau să le spun ceva celor care au votat cu doamna Le Pen. Au exprimat furie, nemulţumiri, le voi respecta. Voi face totul în următorii cinci ani pentru a nu mai avea motive să voteze cu extreme”, a insistat preşedintele-ales.

Reacţiile liderilor de la nivel mondial după alegerile din Franţa

Liderii de la nivel mondial i-au transmis mesaje de susţinere şi felicitări lui Emmanuel Macron, câştigătorul scrutinului prezidenţial din Franţa, care la rândul său le-a mulţumit “din inimă” susţinătorilor şi a salutat eforturile adversarei sale, Marine Le Pen. Germania şi Marea Britanie i-au transmis felicitări lui Emmanuel Macron, pentru victoria înregistrată în scrutinul prezidenţial din Franţa. “Îi transmit felicitări călduroase lui Emmanuel Macron şi aştept cu nerăbdare să colaborăm”, a declarat premierul Marii Britanii, Theresa May. “Felicitări Emmanuel Macron. Victoria dumneavoastră este o victorie a unei Europe puternice şi unite, o victorie a prieteniei franco-germane”, a transmis, la rândul său, Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului Germaniei, Angela Merkel. Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a salutat, la rândul său, victoria lui Emmanuel Macron în scrutinul prezidenţial, observând că Franţa a ales “un viitor european”. “Sunt fericit că cetăţenii francezi au ales un viitor european; salut decizia francezilor în favoarea principiilor libertate, egalitate, fraternitate”, a transmis Jean-Claude Juncker prin Twitter. Şi Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, i-a transmis felicitări lui Emmanuel Macron pentru victoria înregistrată în scrutinul prezidenţial din Franţa. “Îi transmit felicitări lui Emmanuel Macron pentru victoria importantă înregistrată astăzi”, a declarat liderul de la Casa Albă. “Aştept să colaborez cu Emmanuel Macron în calitatea de preşedinte al Franţei”, a declarat Donald Trump. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, i-a felicitat pe francezi pentru alegerea făcută: “Felicitări francezilor că au ales Libertatea, Egalitatea, Fraternitatea în detrimentul tiraniei ştirilor false”, a fost mesajul publicat de preşedintele CE pe Twitter. Şi premierul Italiei, Paolo Gentiloni‏, a transmis un mesaj noului preşedintge al Franţei: ”Există speranţă pentru Europa!”

alegeri franta a-horz

Ce a scris presa internaţională

Presa internaţională acordă spaţii generoase alegerilor din Franţa, salutând, în general, victoria lui Emmanuel Macron. În Franţa, cotidianul Le Monde vede mai multe “motive de a relativiza acest succes”. «O mare parte dintre francezi nu a votat „pentru” un candidat, ci împotriva extremei drepte», indică publicaţia menţionată, atrăgând atenţia asupra nivelului record de absenteism şi al voturilor albe şi nule. Emmanuel Macron va fi “preşedintele a cărui legitimitate rezultată din urne va fi, probabil, cel mai rapid pusă în cauz”, consideră Le Monde. În Spania, ziarul El Pais titrează: “Franţa l-a ales pe Macron şi a respins populismul”. “Franţa a spus nu. Victoria lui Emmanuel Macron în alegerile prezidenţiale, un proeuropean şi fost bancher liberal, a oprit valul de nemulţumire populist care a triumfat în noiembrie alegerile prezidenţiale din SUA şi înainte de referendumul britanic”, scrie publicaţia spaniolă. Ziarul german conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung titrează: “Europa evită coşmarul”. “Ceea ce era de neconceput a fost evitat: Franţa nu va fi condusă de o femeie de extremă-dreapta. Victoria clară a lui Emmanuel Macron oferă încredere, dar, cu toate acestea, Europa nu trebuie să-şi facă iluzii”, scrie acelaşi ziar. Cotidianul de stânga german Tageszeitung consideră, de asemenea, că “victoria clară a lui Emmanuel Macron este o mare uşurare pentru Franţa”. Ziarul american The New York Times vede în victoria lui Macron “o mare uşurare pentru Europa”, dar avertizează că preşedintele ales se va confrunta cu “provocări considerabile”. “El preia conducerea unei naţiuni profund divizate, aşa cum sunt SUA şi Marea Britanie şi alte mari democraţii”. Scorul lui Marine Le Pen în al doilea tur de scrutin demonstrează cât de mare este “disperarea celor pe care ea îi numeşte cei uitaţi”, mai scrie cotidianul citat.