Alegeri în Israel: Netanyahu sau Gantz!

1
142

 Peste şase milioane de israelieni sunt chemaţi astăzi la urne pentru alegerea celor 120 de deputaţi din Knesset. E o zi specială, aproape o sărbătoare naţională, de fiecare dată când sunt programate alegeri parlamentare. La cele din 2015, participarea la vot a fost de 72%. Ultimile sondaje, la capătul unei campanii dure, plasează Likudul premierului Benjamin Netanyahu şi Alianţa „albastru-alb” – culorile drapelului israelian -, condusă de generalul în rezervă, fost şef de stat major, Benny Gantz, la egalitate, ceea ce poate părea surprinzător. Cursa strânsă a dus la o campanie agresivă, deseori murdară, cu multe tentative de denigrare. Benjamin Netanyahu, prin statura sa de lider mondial, care discută de la egal la egal cu mai marii lumii, a atacat lipsa de experienţă internaţională a adversarului său, novice în politică. În acelaşi timp, l-a informat pe preşedintele american Donald Trump de intenţiile sale de anexare în Cisiordania, unde trăiesc 400.000 evrei. O anexare care legitimează, de fapt, o realitate din teren. Cum nici unul dintre cele 40 de partide care participă la alegeri, unele religioase, ultra-ortodoxe, facţiuni arabe şi mişcări marginale – Piratul sau pur şi simplu Iubire – nu va reuşi să obţină majoritate absolută (61 de locuri din 120) fiind obligată la alianţe cu alte formaţiuni pentru a guverna, proiecţiile de vot pentru alte partide sunt favorabile blocului de dreapta condus de Benjamin Netanyahu, ameninţat cu inculparea pentru discutabile fapte de corupţie. Pentru a fi prezent în Knesset un partid trebuie să realizeze pragul a 3,25% din voturi. A fost o campanie dură, pe alocuri excesiv de dură, prin mesajele de pe reţelele de socializare, în care dreapta a impus ideea unei confruntări între „patrioţi” şi „ceilalţi” – stângişti, media, apărători ai drepturilor omului. Benny Gantz l-a acuzat pe Benjamin Netanyahu de a se alia cu partide arabe, sabotând astfel securitatea naţională, dar el însuşi s-a „logodit” – fragilă înţelegere – cu Yair Lapid, de la partidul Yesh Atid,  un jurnalist devenit politician, convenind asupra unei rotaţii la funcţia de premier, ceea ce stârneşte nedumeriri. Pe reţelele de socializare polemicile au atins puncte de fierbere. Benjamin Netanyahu are nevoie de o coaliţie în care să dispună de 68 de locuri din 120, care ar putea fi considerată una robustă. O componentă a alegerilor de astăzi este… durata de viaţă a viitoarei coaliţii, şi, implicit, a noului guvern. O figură suprinzătoare ar putea oferi Ayman Odeh (44 ani), deputat, comparat cu Martin Luther King sau Mandela, liderul partidului arab-israelian. Benjamin Netanyahu în ultimile 15 zile s-a aflat la Washington, unde a discutat cu Donald Trump, şi apoi la Moscova unde a dialogat cu Vladimir Putin, de la fiecare primind câte un mic cadou de campanie: platoul Golan de la Donald Trump, şi rămăşitele unui militar israelian dispărut în Liban după 1982 de la Vladimir Putin. Interesant este faptul că în campania electorală nu s-a discutat despre pacea cu palestinienii şi partidul laburist care încheiase un acord în anii ’90 a pierdut mult teren pe scena politică. La 69 de ani, după 13 ani la putere, Benjamin Netanyahu aşteaptă cu emoţie cel de-al cincilea mandat. După alegeri, preşedintele Israelului, Reuven Rivlin, se va întâlni cu liderii partidelor şi va alege formaţiunea cea mai capabilă să formeze o coaliţie viabilă, aptă să guverneze ţara. În urma ultimilor alegeri, Knessetul a avut prezente zece partide. Rămâne de văzut câte vor fi prezente după aceste alegeri şi dacă Benjamin Netanyahu reuşeşte, pe linia de sosire, „să îi ia faţa” adversarului său, Benny Gantz, ispitit de funcţia de premier, care a avut ca slogan de campanie “Israelul înainte de orice”.

1 COMENTARIU

Comments are closed.