Academicianul Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi doctor inginer, a fost ales preşedinte al Academiei Române, ieri, în Adunarea Generală a forului cultural şi ştiinţific la care au participat membrii titulari, corespondenţi şi cei de onoare din ţară. La conducerea celui mai înalt for cultural şi ştiinţific al României au mai candidat matematicianul Viorel Barbu şi medicul Victor Voicu. Vicepreşedinţii Academiei Române urmează să fie aleşi într-o altă Adunare Generală a forului, care va avea loc cel mai probabil pe 24 aprilie.
Academicianul Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi doctor inginer, s-a născut pe 22 septembrie 1943 și a absolvit, în 1966, Institutul Politehnic din Bucureşti. Este membru titular al Academiei Române din anul 2009, iar până acum a fost vicepreşedinte al Academiei Române. Este cercetător ştiinţific I la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, dar şi profesor asociat la Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti. În anul 2008 a fost decorat cu Ordinul Naţional „Serviciu credincios” în grad de Cavaler.
Ionel Valentin Vlad preia conducerea Academiei Române de la Ionel Haiduc, care a ocupat această funcție din anul 2006 şi a fost reales, pentru un nou mandat, în 2010. În momentul de faţă, vicepreşedinţii Academiei Române sunt Dan Berindei, Cristian Hera, Marius Sala şi Ionel Valentin Vlad. Totodată, Ion Păun Otiman este secretar general al forului.
Potrivit Statutului, preşedintele Academiei, vicepreşedinţii şi secretarul general sunt aleşi de Adunarea Generală, pentru un mandat de patru ani, putând fi realeşi o singură dată. Alegerea se face în condiţiile cvorumului, cu obţinerea a cel puţin două treimi din numărul voturilor membrilor prezenţi. Alegerea preşedintelui Academiei Române are loc în prima decadă din luna aprilie, după 4 aprilie, Ziua Naţională a Academiei Române.
Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii. Potrivit site-ului instituţiei, prin lege şi Statut, poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară, iar numărul membrilor titulari nu poate depăşi numărul membrilor corespondenţi pe ansamblul Academiei Române. În prezent, Academia are 77 de membri titulari, 80 de membri corespondenţi (total 157), 86 de membri de onoare din străinătate şi 31 de membri de onoare din ţară (în total, 118).
