Problemele administraţiei locale, dezbătute la Universitatea din Craiova

0
82

Facultatea de Ştiinţe Sociale a prezentat, ieri, rezultatele unui studiu derulat în 25 de comune din judeţele Dolj şi Gorj. Cercetarea sociologică a fost realizată în cadrul proiectului „Modernizare şi performanţă în administraţia publică locală”, finanţat prin Fondul Social European.

Elaborarea unui astfel de studiu sociologic, intitulat „Starea administraţiei publice locale în Oltenia”, este justificată de faptul că în ultimii zece ani au avut loc schimbări semnificative în structurile administraţiei locale, în special în ceea ce priveşte crearea de noi funcţii şi structuri, introducerea tehnologiei informaţiei şi a câtorva elemente de reformă a funcţiei publice. În acest context, proiectul în sine şi-a propus, printre altele, ridicarea standardelor generale de cunoştinţe şi expertiză în rândul funcţionarilor publici. „Cei care construiesc destinele sunt oamenii. Stă în puterea lor să-şi hotărască soarta. Mediul rural a fost afectat de o politică iresponsabilă care a dus agricultura, spre exemplu, într-o fază medievală, deşi în continuare se vorbeşte de dezvoltare durabilă şi alte asemenea noţiuni la sate. În aceste condiţii, cu atât mai mult este nevoie de modernizare şi performanţă în administraţiile publice locale”, a declarat prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale din cadrul Universităţii din Craiova.

Studiu sociologic în 25 de localităţi din Dolj şi Gorj

Cercetarea realizată cuprinde în primul rând o evaluare a administraţiilor locale pe baza unor indicatori folosiţi şi în Uniunea Europeană, dar şi o investigaţie sociologică realizată în rândul populaţiei din cele 25 de localităţi. Unul dintre marile neajunsuri ale administraţiei publice locale, în opinia celor care au realizat studiul, apare în relaţia descentralizare-capacitate administrativă – responsabilitate faţă de public. Se remarcă, astfel, nevoia de reformă a serviciului civil pornind de la costurile mari de întreţinere a unui aparat birocratic supradimensionat, de la raportul calitate a activităţii – motivaţie salarială a funcţionarilor publici şi până la respectul acordat publicului. Alte provocări sesizate sunt lipsa unui cod clar de etică în conduită a serviciului civil care să postuleze atât drepturile, garanţiile constituţionale ale acestuia, cât şi obligaţia loialităţii faţă de public.

Oltenii vor investiţii în infrastructură

Pe de altă parte, problemele comunitare sunt legate în percepţia publică în principal de infrastructură. Astfel, conform studiului realizat de Facultatea de Ştiinţe Sociale 14,6% dintre cetăţenii chestionaţi consideră că este important ca localitatea în care trăiesc să aibă canalizare, apă curentă (10,3%), infrastructură (8,9%) şi reţea de gaze (5,3%), locurile de muncă (4,7%) şi banii (3%). Populaţia apreciază în special proiectele care vizează infrastructura publică, având ca rezultat produse palpabile şi uşor de evaluat, mai puţină importanţă acordându-se proiectelor de altă natură care vizează investiţia în oameni, creşterea capacităţii administrative şi a gradului de civism.

De asemenea, 57,2% dintre respondenţi consideră că bunăstarea localităţii depinde în cea mai mare măsură de activitatea primarului şi a primăriei. La aceeaşi întrebare 18% au condiţionat dezvoltarea de iniţiativele economice ale unor investitori străini, 6,9% au indicat ajutorul social acordat de statul român, iar 17,3% nu au ştiut cum să răspundă. Între atragerea unor fonduri UE şi gestionarea mai eficientă a resurselor locale ca strategie majoră în direcţia bunăstării locale, 32,9% au înclinat spre prima variantă, 17,7% către cea de-a doua, iar 49,4% nu au putut răspunde.