La serele Sud Oil Işalniţa, cel mai mare producător de legume timpurii în spaţii protejate, iarna a lăsat în urmă un peisaj dezolant. Zeci de hectare, acoperite până nu demult de sticlă, au fost distruse de zăpadă, aşa încât, acum, în loc de pregătirea patului germinativ pentru viitoarele culturi de castraveţi, lucrarea prioritară o constituie îndepărtarea cioburilor şi corectarea structurii metalice avariate. Dezastrul care a lovit întreaga suprafaţă de geamuri nu l-a descumpănit pe cel mai mare producător de castraveţi cornişon din ţară. De câteva zile, muncitorii lucrează de zor la refacerea serelor, care, cât de curând, vor adăposti prima cultură de castraveţi din acest an. Reparaţiile se derulează într-un ritm susţinut, contra-cronometru, fiindcă până pe 5 aprilie a.c. răsadurile trebuie deja plantate. Anul trecut, serele de la Işalniţa au produs 5.500 de tone de legume, cea mai mare cantitate fiind destinată exportului.
Necazurile cunoscutului producător de legume au început odată cu topirea stratului gros de zăpadă, acumulat pe coama structurii de sticlă. Sub presiunea greutăţii, aproape toată suprafaţa de geam a cedat, în cele din urmă prăbuşindu-se. Patru hectare au fost distruse complet, iar restul, de până la 75 de ha, au nevoie de reparaţii serioase şi costisitoare. Directorul Sud Oil Işalniţa spune că, în urma evaluărilor, pagubele se ridică undeva la 50 de milioane de euro. “Pentru a reface cele 75 de ha de seră, costurile se ridică la circa 90 de euro/mp, deci aproape 50 de milioane de euro per total. Ca să refacem toată structura aşa cum a fost, ne costă, în primul, rând geamul, şi vorbim de aproximativ 600.000 de mp de sticlă, mai exact 680.000 de mp, care înseamnă 3 milioane de euro. Trebuie să luăm în calcul, apoi, reparaţia scheletului metalic, care trebuie îndreptat, apoi montajul sticlei şi aşa mai departe”, ne-a declarat, ieri, Florin Purcea, directorul Sud Oil Sere Işalniţa.
Se lucrează intens la refacerea serelor
După ce au evaluat pagubele şi au stabilit ce este de făcut, reprezentanţii Sud Oil au trecut la treabă. Termenele-limită prevăzute de contractele semnate cu partenerii din străinătate, nu le permit întârzieri. Aşa se face că, ieri, serele arătau ca un imens şantier. Mai mult de o sută de muncitori montau geamurile, comandate la o fabrică din Ungaria. În altă parte, angajaţii strângeau resturile de sticlă. Cam 12 ore pe zi se munceşte din greu, pentru a repune pe picioare imensele structuri. Până sâmbătă, totul trebuie să fie pus la punct. “ Pe un hectar de seră sunt peste o sută de oameni, pentru că sâmbătă seara, la ora 19.00, trebuie să fie totul gata. Miercurea viitoare trebuie să avem răsadul gata. La 5 aprilie trebuie să începem să plantăm. Avem totuşi mare noroc că din cele 75 de hectare doar 4 ha au fost doborâte efectiv la pământ. Se lucrează 12 ore pe zi, cât permite lumina, să putem face răsadul la timp. Dacă nu facem la timp răsadul şi plantarea, am compromis tot ciclul de producţie, ceea ce nu concepem”, afirmă conducerea Sud Oil.
Prima producţie de castraveţi va apărea la timp
Pentru că “precizia elveţiană” defineşte seriozitatea producătorului doljean, fiind principala cerinţă a partenerilor de afaceri, prima producţie de castraveţi va apărea la timp, astfel încât toate contractele să fie onorate. În schimb, suprafaţa cultivată va fi aproape înjumătăţită. “Să acoperim 75 de hectare, în ciclul unu de producţie, este imposibil. Cred că o să acoperim undeva la 40-50 de hectare. Dar, până la 5 aprilie, când se plantează, cred că cel puţin 40 de hectare sigur reuşim să le punem pe picioare. Dacă nu livrăm ceea ce am promis, circa 3.500 de tone, ne pierdem clienţii, ieşim de pe piaţă. Contractele au fost semnate încă din luna ianuarie a.c., clienţii doar au plecat de aici, pentru că a trebuit să reorganizăm şi să rearanjăm producţia, astfel încât să împăcăm pe toată lumea. Dar, am găsit înţelegere”, explică Florin Purcea.
Paradoxal, vorbind despre diminuarea forţată a producţiei din acest an, conducerea Sud Oil avea în plan să-şi extindă suprafaţa de sere. “Intenţionam să ne extindem, să ultivăm şi gogoşar, dar, deocamdată nu se mai poate. Suntem concentraţi pe ceea ce trebuie să refacem, nu avem forţa necesară să producem şi gogoşar în acest moment”, adaugă Purcea.
Reprezentanţii Ministerului Agriculturii s-au interesat de situaţia de la Işalniţa
La o asemenea investiţie, nici nu mai încape vorba despre lipsa unei asigurări. Nu acoperă întrega pagubă, dar măcar o parte din daune sunt acoperite. “Trebuie să fii cel puţin nebun să stai la o asemenea investiţie fără asigurare. Într-adevăr, sunt foarte scumpe, dar am acoperit partea de sticlă. Din păcate, pentru noi, trece vremea, pentru că trebuie să plătesc sticla, care vine deja tăiată, drept pentru care producătorul ne cere banii în avans, pentru că la dimensiunile acestea nu mai are ce să facă cu ea. În momentul de faţă, am adus 80.000 de mp de geam şi am front de lucru, dar dacă asigurările nu-mi dau banii în două săptămâni, deja intru în impas”, declară directorul de la Sud Oil. Acesta spune că şi autorităţile centrale s-au interesat de situaţia serelor de la Işalniţa, o evaluare a pagubelor fiind realizată de o comisie din cadrul Direcţiei Agricole Dolj, raportul ajungând pe masa ministrului Agriculturii, Stelian Fuia. “Trebuie făcute şi nişte notificări la Uniunea Europeană, pentru a debloca un fond special pentru asemenea cazuri. Deocamdată aşteptăm. Se pare că săptămâna asta sau cea viitoare, vom primi un răspuns, mai multe nu ştim deocamdată. Dar interes a fost din partea autorităţilor, nu pot să afirm altceva”, mărturiseşte Florin Purcea.
ANA-MARIA GEBĂILĂ şi RADU ILICEANU
