Vaccinarea este obligatorie!Crescătorii de păsări trebuie să ştie că, odată cu venirea unor temperaturi mai ridicate creşte riscul ca păsările de curte să fie infectate cu virusul ce provoacă boala Newcastle, denumită şi pseudopesta aviară. Deşi se transmite la om mai greu, pericolul nu poate fi deloc exclus. Omul poate face o infecţie la nivelul ochilor-conjunctivită, dezvoltată la 24 de ore de la expunerea la virus. Boala apare la păsări în orice sezon, dar mai ales la sfârşitul iernii când alimentaţia este deficitară. Odată apărut, virusul este foarte rezistent la condiţiile de mediu. La temperatura camerei rezistă 17 săptămâni, în ouă, la 15-18 grade, ajunge la 250 de zile, iar la temperatura din frigider, de 4-8 grade, chiar 18 luni. De aceea, medicii sanitar-veterinari recomandă vaccinarea periodică a efectivelor de păsări, începând chiar în această lună.
România a iniţiat, încă din 2006, un Plan de contingenţă pentru boala de Newcastle, denumită popular pseudopesta aviară. A urmat, în 2014, elaborarea de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a Manualului operaţional pentru influenţa aviară şi boala de Newcastle. Este o boală virală produsă de toate tulpinile aviare ale Paramyxovirusului 1 (APMV-1, genul Rubulavirus, Familia Paramyxoviridae), având la puii în vârstă de o zi, un indice al patogentităţii intracerebrale de 0,7 sau mai mare. “În condiţii naturale virusul afectează numeroase specii de păsări, mai sensibile fiind găinile şi bibilicile, apoi fazanii, curcile, păunii. Se apreciază că raţele, gâştele şi lebedele nu sunt receptive, dar nu sunt excluse infecţiile latente”, ne-a precizat dr. Costică Retea, director adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Pierderile economice pot fi importante
Sursa principală de infecţie o reprezintă păsările bolnave care elimină virusul prin toate secreţiile şi excreţiile, inclusiv prin ouă. Păsările trecute prin boală, ca şi cele rezistente natural pot fi purtătoare şi eliminatoare de virus, o lungă perioadă de timp. Unele păsări de agrement (papagali, canari şi altele) pot propaga virusul. Pot fi implicate şi alte animale. Un rol important în menţinerea virusului şi difuzarea lui îl pot avea diverşi ectoparaziţi hematofagi. Virusul se poate menţine în numeroase elemente ale mediului ambiant care pot juca un rol epidemiologic important în difuzarea virusului.
“Omul poate de asemenea să intervină ca un vehiculator pasiv sau ca un vector activ. Perioada de incubatie este de 4 – 6 zile. Boala se transmite prin contact direct cu secreţiile păsărilor sau indirect, în special cu solul, apa, hrana contaminată. Transmiterea este extrem de complexă, depinzând de tipul virusului, speciile păsarilor şi de factorii de mediu. Boala deNewcastleeste cea mai gravă boală a păsărilor şi produce pagube economice importante prin morbiditate şi mortaliate ridicată, scăderea productivităţii păsărilor şi prin cheltuielile mari necesare eradicării bolii”, a menţionat dr. Costică Retea.
Boala a regresat în ultimii ani
În România, după perioada 2005-2008, când s-a înregistrat o evoluţie dramatică a bolii, datorită măsurilor de combatere adoptate, boala a regresat, astfel că cele două focare înregistrate în anii 2012 şi 2014, în structuri complet diferite de creştere şi exploatare a păsărilor domestice, demonstrează eficienţa opţiunilor de reducere adoptate şi implementate în România, pentru supravegherea şi combaterea bolii de Newcastle. Situaţia focarelor de boală de Newcastle în România, în perioada 2005-2014, a oscilat de la 55 de focare în 2005, la 94 de focare în 2006, la 28 în 2007, ajungând în anii 2012 şi 2014 la doar câte un singur caz de pseudopestă aviară.
Când se confirmă virusul, măsurile sunt drastice
În caz de apariţie a unui focar de, autoritatea competentă se asigură, că sunt puse în aplicare măsurile corespunzătoare. Toate păsările domestice şi celelalte păsări captive sunt ucise fără întârziere, sub supraveghere oficială. Uciderea se efectuează, astfel încât să se evite orice risc de răspândire a influenţei aviare, în special în timpul transportului. Cu toate acestea, se poate, pe baza unei evaluări a riscului de răspândire eventuală a influenţei aviare, să se acorde derogări pentru ca păsările domestice sau alte păsări captive din anumite specii să nu fie ucise. Autoritatea veterinară poate lua măsurile adecvate pentru a limita orice eventuală răspândire a influenţei aviare la orice altă pasăre sălbatică aflată în exploataţie.
“Din exploataţiile în care s-a confirmat boala se elimină sub supraveghere oficială toate cadavrele şi ouăle aflate în exploataţie. Păsările domestice deja eclozionate din ouăle recoltate în exploataţie în perioada cuprinsă între data probabilă a introducerii HPAI – influenţă aviară înalt patogenă – şi cea a punerii în aplicare a măsurilor de control se pun sub supraveghere oficială, iar cercetările se desfăşoară în conformitate cu manualul de diagnostic, adică recoltare de probe pentru diagnostic de laborator. Carnea păsărilor domestice sacrificate şi ouăle recoltate în exploataţie pe parcursul perioadei cuprinse între data probabilă a introducerii HPAI în exploataţie şi cea a punerii în aplicare a măsurilor de control se strânge şi se elimină sub supraveghere oficială”, a menţionat dr. Costică Retea.
Chiar şi gunoiul de grajd se va steriliza
Toate substanţele şi deşeurile susceptibile de a fi contaminate, precum alimentele, sunt distruse sau supuse unui tratament pentru a se asigura distrugerea virusului influenţei aviare, în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial. Gunoiul de grajd şi aşternutul provenit de la păsările susceptibile de a fi contaminate sunt supuse procedurilor de sterilizare. Se respectă o perioadă de 30 de zile până la împrăştierea gunoiului pe câmp. După îndepărtarea cadavrelor, spaţiile utilizate pentru adăpostirea animalelor, păşunile sau terenurile, echipamentul susceptibil de a fi contaminat, precum şi vehiculele utilizate pentru transportul păsărilor domestice şi al celorlalte păsări captive, al cadavrelor, al cărnii, al hranei pentru păsările domestice, al gunoiului de grajd, al aşternutului pentru păsări şi al oricărei alte materii sau substanţe susceptibile de a fi contaminate, sunt supuse procedurilor de curăţare şi dezinfecţie, corespunzător procedurilor din acest manual. Nici o altă pasăre captivă şi nici un mamifer din speciile domestice nu intră în exploataţie şi nu o părăseşte fără autorizarea autorităţii veterinare. Această restricţie nu se aplică mamiferelor din speciile domestice care nu au acces în exploataţia infectată.
Câteva metode fireşti de protejare a efectivelor
Medicii sanitar-veterinari recomandă ca, în toate gospodăriile unde sunt crescute păsări să fie aplicate mai multe măsuri de prevenire a bolii. Printre acestea: vaccinarea la timp şi administrarea corectă a medicaţiei, asigurarea unor condiţii bune de igienă în zona în care se cresc păsările, interdicţia de a transporta sau muta păsările bolnave şi de a arunca întâmplător gunoiul provenit de la acestea. De asemenea, nu vor fi aduse persoane străine în zona în care păsările contaminate trăiesc (crescătorie, hambar, grajd, etc.), zona respectivă urmând să fie dezinfectată! Abia, după o lună de la data dezinfecţiei zona poate fi repopulată. Mai mult, păsările infectate trebuie sacrificate, iar ouăle distruse.
Vaccinul este la îndemâna oricui
Conducerea DSVSA Dolj atarge atenţia crescătorilor de păsări că trebuie să fie foarte atenţi cu această boală. „Proprietarii au obligaţia să efectueze vaccinările efectivelor aviare prin intermediul medicilor veterinari arondaţi localităţilor. Manopera sunt foarte puţin costisitoare în raport cu beneficiile câştigate în urma excluderii factorilor de risc. Trebuie înţeles că, manopera vaccinului nu depăşeşte 0,9 lei. Aşadar, este nevoie de o atitudine mult mai deschisă a proprietarilor de păsări în a aborda vaccinarea la timp”, a punctat dr. Costică Retea. De precizat, că în Dolj, în prezent, nu se întâlneşte niciun focar de pseudopestă aviară.Campaniade vaccinare se efectuează de trei ori pe an, în lunile februarie – martie, iunie – iulie şi octombrie – noiembrie.
