Doljul, între primele judeţe la declararea bolilor profesionale

0
50

Doljul se regăseşte printre judeţele fruntaşe la declararea bolilor profesionale, înregistrându-se, pe parcursul anului 2014, 75 de afecţiuni căpătate la locul de muncă. Aceasta este una din concluziille celui mai recent raport despre starea de sănătate a populaţiei, publicat de Direcţia de Sănătate Publică.

Potrivit reprezentanţilor DSP Dolj, în domeniul medicinei muncii se urmăresc în continuare tendinţele evolutive ale morbidităţii profesionale exprimate sub forma incidenţei cazurilor noi de boli profesionale, interrelaţia acestora cu expunerea la factorii de risc profesionali din mediul de muncă, dinamica modificărilor în timp ale structurii clasice, precum şi preocupările medicilor de medicina muncii privind depistarea acestor boli.

Situaţia pe judeţe a bolilor profesionale arată faptul că în anul 2014, un număr de zece judeţe au declarat cele mai multe cazuri de boli profesionale: Buzău, Olt, Prahova, Gorj, Dolj, Hunedoara, Mureş, Bucureşti, Argeş şi Maramureş.

Evoluţia economiei şi pieţei muncii au adus modificări şi în patologia specifică profesională

Schimbările ivite în tabloul patologiei specifice profesionale sunt legate de schimbările economice din România, de modificările apărute în profilul şi distribuţia forţei de muncă, evoluţia şomajului, ca şi de alte aspecte specifice. Morbiditatea profesională la nivel naţional a cunoscut variaţii semnificative în ultimii 10 de ani. În anul 2014 a existat o tendinţă de creştere a numărului de cazuri cu 10% faţă de anul precedent. Silicoza înregistrează o creştere (ca număr total de cazuri -293) şi se situează locul întâi în structura morbidităţii. Bolile profesionale provocate de suprasolicitarea aparatului locomotor au scăzut numeric în comparaţie cu anul precedent, se situează pe locul al doilea cu 273 cazuri, fiind în concordanţă cu tendinţele mondiale. O creştere semnificativă înregistrează cazurile de azbestoză (situate pe locul trei), dat fiind gravitatea acestor cazuri de îmbolnăvire.

Analiza repartiţiei numerice a cazurilor noi pe ramuri de producţie arată că în România, în 2014, cele mai multe cazuri de îmbolnăvire au fost declarate în ramura fabricării autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, la fabricarea produselor din minerale nemetalice, în industria metalurgică şi a extracţiei cărbunelui superior şi inferior.

Variaţiile mari numerice ale cazurilor noi de îmbolnăvire profesională declarate pot fi explicate prin următoarele criterii obiective: există diferenţe ale nivelului de industrializare între judeţe; există trăsături proprii ramurii şi tipului de industrie din fiecare judeţ;  judeţe fără medici specialişti de medicina muncii la nivel de DSP;  în condiţiile unor schimbări rapide la nivel economic, a devenit extrem de dificilă posibilitatea unor evidenţe corecte a angajaţilor expuşi la noxe profesionale.

Pneumoconiozele au înregistrat opt cazuri în judeţul Dolj, dintre care un caz de micatoza, un caz de azbestoza si unul de antracoza.

Consecinţe nefaste

Repercusiunile asupra stării de sănătate a individului sunt multiple: absenteism, scăderea productivităţii şi a calităţii muncii, problema suprasolicitării musculoosteo- articulare fiind răspândită în domeniul profesional şi fiind o mare cauzatoare de absenteism, chiar dacă numărul cazurilor declarate este în prezent încă redus.

Din totalul de 149 de boli profesionale înregistrate în judeţul Dolj în 2010, un număr de 68 sunt cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară, comparativ cu anul 2009 când din totalul de 241 de boli profesionale înregistrate, un număr de 81 au fost cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară. În anul 2011, din totalul de 73 de boli profesionale, un număr de 28 au fost cauzate de suprasolicitarea osteo-musculoarticulară, în anul 2012 din totalul de 191 de boli profesionale, un număr de 110 au fost cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară, iar în anul 2013 din totalul de 284 de boli profesionale, un număr de 263 au fost cauzate de suprasolicitarea osteomusculo-articulară.

Aşadar, după o tendinţă de scădere a afecţiunilor musculo-scheletale de etiologie profesională, se observă o revenire a acestora în ultimii ani.