Război în Ucraina: O încetare a focului puţin respectată

Dacă liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a ordonat încetarea focului pe 6-7 ianuarie a.c., pe linia frontului, în fapt ostilităţile au continuat. De altfel, Volodomir Zelenski respinsese propunerea Moscovei privind instituirea unui armistiţiu de Crăciun, şi, potrivit declaraţiilor sale, respectiva propunere nu viza altceva decât o acoperire pentru consolidarea poziţiilor ruseşti pe linia frontului. Tranşantă a fost şi exprimarea consilierului prezidenţial ucrainian, Mykhail Podoliak, care declarase că Rusia trebuie să părăsească teritoriul ucrainian. Atât şi nimic mai mult. La rândul său şeful serviciului de presă al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, îşi exprimase rezervele în privinţa armistiţiului de Crăciun, întrucât nu se urmărea altceva decât o regrupare a trupelor ruse sau un moment de răgaz pentru acestea. La Moscova, potrivit presei ruse, citată de presa occidentală, Vladimir Putin a participat la slujba de Crăciun din catedrala „Buna Vestire”, situată în incinta Kremlinului. Patriarhul Kirill al Moscovei şi al întregii Rusii, în Catedrala „Mântuitorului Hristos” din Moscova, i-a îndemnat pe cei prezenţi să se roage pentru Rusia, precum şi pentru toţi cei care suferă acum, inclusiv pentru ucrainieni. Forţele armate ucrainiene, potrivit agenţiei de presă Reuters, vor primi din partea aliaţilor occidentali vehicule blindate, dar şi tancuri grele, pe care Kievul le solicită imperativ. Potrivit The Guardian, dacă Parisul va livra tancuri de luptă uşoare AMX10RC, Australia a anunţat trimiterea a 90 Bushmaster Protected Mobility Vehicles, rezistente la mine, arme de infanterie şi muniţie. Încă de la mijlocul săptămânii trecute preşedintele american Joe Biden declara că Washingtonul studiază trimiterea în Ucraina de vehicule blindate Bradley, dar nu şi tancuri Abrams dorite de Kiev. Volodimir Zelenski este un erou adulat în Occident de câteva luni, deşi conduce o ţară coruptă, pur şi simplu, cum o definea Occidentul de-a lungul ultimilor ani. Transparency International o clasa pe locul 120 din 182 de ţări, în termeni de corupţie în 2018, clasamentul neameliorându-se în 2020, când Ucraina se plasa pe locul 122. De altfel în timpul unei vizite la Kiev, la 20 iunie 2022, secretarul de stat american Antony Blinken invoca fără rezerve ca principal duşman al economiei ucrainiene, corupţia. La G7 din 2018 fostul preşedinte american Donald Trump accentua corupţia din Ucraina. S-a mai întâmplat un eveniment, de dată recentă. Celebrarea, la Kiev, a naşterii unei figuri controversate, sulfuroase, aliat al Germaniei naziste, Stepan Bandera, la 1 ianuarie a.c.. Un portret al acestuia se află în biroul comandantului-şef al forţelor armate, Valeri Zalujny, însoţit de fraza: “Victoria totală şi supremă a naţionalismului ucrainian va avea loc când imperiul rus va înceta să mai existe“. Lucrurile rămân oricum confuze: Occidentul clamează că Rusia vrea război şi Ucraina doreşte pace. S-a apelat la serviciile lui Recep Tayyip Erdogan, unul dintre liderii europeni care are credibilitate în faţa lui Vladimir Putin. Deocamdată, nici un rezultat. Cum temperatura aerului a coborât frecvent în ultimele zile, până la -13 grade C, pe teatrele de operaţiuni, deplasarea vehiculelor blindate şi a infanteriei motorizate are condiţii optime, încât iminentă este declanşarea unor noi acţiuni ofensive. 2022 marchează sfârşitul unei epoci, al unei ordini internaţionale fondată pe reguli stabilite după prăbuşirea URSS. Analiştii militari au decriptat în deplasarea lui Vladimir Putin, acompaniat de Serghei Lavrov, şeful diploaţiei şi Serghei Şoigu, ministrul Apărării, la Minsk, la 21 decembrie 2022, ipoteza unui atac de anvergură, menit să despice Ucraine în două. Şi dacă atacul reuşeşte atunci Vladimir Putin va fi dispus să negocieze, după ce securitatea pentru Crimeea şi Donbas va fi deplin asigurată, şi Ucraina „demilitarizată, denazificată şi decomunizată”. Într-un articol publicat în Washington Post, Condoleezza Rice, ex-secretar de stat, şi fostul secretar de stat al Apărării, Robert Gates, opinează că Vladimir Putin consideră că timpul este de partea sa şi vrea să-i epuizeze pe ucrainieni sperând în fisurarea unităţii SUA şi UE. Din acest motiv este inacceptabilă negocierea şi încetarea focului, lăsând forţele ruse în poziţia de forţă. Pentru evitarea acestui scenariu Washingtonul şi aliaţii săi au un singur mijloc la îndemână: augmentarea considerabilă a ajutorului militar acordat Ucrainei. Aşadar, ofensiva de iarnă este preconizată şi de o parte şi de alta. Serviciul de informaţii militare ucrainian afirmă că Rusia a ordonat mobilizarea a încă 500.000 de rezervişti suplimentari, după cei 300.000 chemaţi în luna octombrie. Oraşul Bakhmout rămâne epicentrul luptelor, de o intensitate mai scăzută în zilele din urmă, dar care vor căpăta din nou amplitudine, cu certitudine.