Rusia: Gorbaciov vrea anularea alegerilor

0
64
Mihail Gorbaciov

Fostul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, a cerut, ieri, anularea alegerilor legislative din Rusia, adjudecate de partidul lui Vladimir Putin, şi organizarea unui nou tur de scrutin, în faţa protestelor în creştere, potrivit agenţiei Interfax. „Eu consider că autorităţile nu pot lua decât o singură decizie: anularea rezultatului alegerilor şi organizarea altora noi” a declarat fostul lider al URSS. „Cu fiecare zi, tot mai mulţi ruşi se îndoiesc de corectitudinea rezultatelor anunţate. Şi eu cred că ignorarea opiniei publice discreditează autorităţile şi destabilizează situaţia (…). Conducerea ţării trebuie să recunoască faptul că au existat multe falsificări şi manipulări şi că rezultatul nu reflectă voinţa alegătorilor”. Alegerile legislative, câştigate duminică de partidul Rusia Unită, dar la un scor mai mic de 50% din voturi, ceea ce înseamnă o scădere de 15% în raport cu scrutinul din 2007, au fost marcate de numeroase iregularităţi, potrivit opoziţiei şi observatorilor străini. Luni şi marţi, mai multe mişcări de opoziţie şi-au făcut auzită vocea, la ample manifestări, care s-au soldat cu reţinerea şi anchetarea a sute de persoane, după o mobilizare fără precedent în ultimii ani. Este prima reacţie anti-Putin de proporţii şi protestul masiv s-a născut nu atât ca răspuns la iniţiativa grupului politic independent Solidaritatea, cât, mai ales, ca reacţie la tendinţa de monopol a partidului Rusia Unită şi a tandemului Putin-Medvedev. Manifestările au fost bine organizate, energice, iar cei care au vorbit au avut mesaje scurte, bine ţintite şi foarte vii. Ele se aseamănă cu ceea ce se întâmplă la Londra şi New York, vorbindu-se de inechităţi şi nedreptăţi sociale tot mai mari, grupuri politice care nu mai reprezintă pe nimeni, grupuri de privilegiaţi din zona privată şi de stat. Autorităţile ruse afirmă că scrutinul a fost perfect liber şi corect, respingând toate acuzaţiile de fraudă. În vârstă de 80 de ani, Mihail Gorbaciov a lansat, în ultimele luni, mai multe critici la adresa regimului lui Putin, avertizând în special asupra stagnării ţării. La 20 de ani după destructurarea URSS, ultimul lider sovietic este, în continuare, nepopular în ţara sa, fiind considerat principalul responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat. Acum câţiva ani, Vladimir Putin a spus-o limpede: „Dispariţia Uniunii Sovietice a fost cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX”. Dar nu numai el credea în această idee, ci şi milioane de ruşi, pentru care democraţia şi libertatea post-comuniste au însemnat, mai ales în timpul lui Boris Elţîn, anarhie, inflaţie şi scăderea nivelului de trai. Nostalgia după comunism, mai bine zis după siguranţa traiului de zi cu zi, din timpul regimului trecut, nu este un monopol al ruşilor, dar probabil că nicăieri altundeva nu este atât de profundă. Cine vrea să înţeleagă ceva din tensiunile Rusiei de astăzi cu fostele state ale Europei comuniste trebuie să mediteze la un paradox semnificativ: la Berlin, Sofia, Budapesta, Praga sau Bucureşti, Mihail Gorbaciov este fostul lider care, prin perestroika, a întredeschis uşa eliberării. La Moscova, însă, Gorbaciov este mai curând tovarăşul duplicitar care, în loc să salveze Uniunea, aşa cum promisese, a condus-o spre un fratricid. Prin declaraţiile sale despre incorectitudinea alegerilor legislative, Mihail Gorbaciov mai de grabă încruntă Kremlinul şi dă satisfacţie Occidentului, fără a priza cu manifestanţii de care vorbeam.