Viitorul locatar de la Casa Albă se alege între Hillary Clinton şi Donald Trump. La ora de faţă se votează şi noul preşedinte va trebui să soluţioneze un noiam de probleme ale ţării de natură geopolitică, economică şi socială. Analiştii politici consideră că războiul din Siria este o prioritate, fiindcă viitorul preşedinte va trebui să propună un plan de acţiune durabil contra Daech. În contextul reîncălzirii fragile a relaţiilor cu Iranul – acordul nuclear nu a estompat toate tensiunile – Washington acuză puterea şiită de susţinere a regimului de la Damas şi a mai multor grupuri teroriste. Solidă rămâne cooperarea americano-saudită, datorită intereselor petroliere şi financiare comune, dar presiunea pe Ryad se accentuează, SUA neputând închide ochii la rolul Arabiei Saudite în războiul civil din Yemen. O altă prioritate: procesul de pace din Orientul Apropiat. Pe administraţia Obama, relaţiile dintre Israel şi Palestina nu au încetat să se deterioreze, în pofida eforturilor secretarilor de stat, Hillary Clinton şi apoi John Kerry. Premierul Beniamin Netanyahu nu a încetat procesul de construcţie de locuinţe în cartierele colonizate şi nici nu a ameliorat contactul cu Barack Obama. Netanyahu a cerut în 2012 să fie votat Mitt Romney, încât relaţiile dintre cei doi şefi de stat – nu a mai fost un secret – au rămas tensionate. Statul evreu şi SUA sunt partenere de multă vreme şi un nou program de ajutor pentru perioada 2019-2028 s-ar ridica la 38 de miliarde de dolari. Relaţii tensionate cu rivalul chinez. Eternele rivalităţi comerciale dintre cele două ţări sunt estompate, paradoxal, de marile interese economice comune, China fiind prima ţară deţinătoare a datoriei americane. Washingtonul acuză însă Beijingul de pusee imperialiste, în încercarea de a prezerva libertatea de navigare în Marea Chinei. Washingtonul se apropie de Japonia şi Vietnam, plus alte 12 ţări care au semnat un acord de parteneriat trans-pacific, creând cea mai mare zonă de liber-schimb, fără China. Liberalizarea acestei zone a Pacificului ar putea deveni un atuu în cursa pentru primul loc de putere economică mondială. Rusia: spre un nou război rece? De la începutul crizei în Ucraina, în 2014, relaţiile între Moscova şi Washington s-au degradat sensibil. Numeroase ţări din Europa de Est se arată îngrijorate de expansiunea Rusiei, Kremlinul – la rândul său- văzând cu ochii răi amplificarea prezenţei NATO în Europa. Conflictul sirian a generat dezacorduri majore între Barack Obama şi Valdimir Putin. Între numeroasele dosare rămân şi cele care vizează inegalităţile din societatea americană, datoria publică care în 10 ani a trecut de la 63,6% în 2006, la 108% din PIB în 2016. Controlul armelor de foc, imigraţia şi acordul de la Paris pe chestiuni de mediu, constituie la rândul lor alte discuţii sensibile.
