Dacă la nivelul coaliţiei de guvernare avem circul sordid cunoscut, prin demisiile spectaculoase „în bloc” a miniştrilor plus-userişti, decizie aplaudată de ei înşişi (!), spectacolul grotesc, comentat pe toate canalele de televiziune, are şi menirea de „a acoperi” ce se petrece în teritoriu, unde schimbările de directori şi directori-adjuncţi la şcolile gimnaziale, licee şi colegii frizează absurdul. Fiindcă luna aceasta erau prevăzute concursurile pentru ocuparea posturilor respective, concursuri suspendate din punct de vedere juridic, după ce guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri 30 august a.c., deci în urmă cu o săptămână, o ordonanţă de urgenţă care modifica articolul din Legea 55/2020 ce permitea organizarea acestora. Modificarea a fost făcută în temeiul unei recomandări a ministerului Sănătăţii. „Până la încetarea stării de alertă în instituţiile şi autorităţile publice se suspendă orice tip de concurs pentru ocuparea posturilor sau funcţiilor vacante, cu excepţia celor(…) din cadrul ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în subordinea şi coordonarea acestuia”. Concursul pentru directori trebuia să înceapă la 14 septembrie, potrivit calendarului oficial, dar momentan este în suspans. Într-o declaraţie, pentru edupedu.ro, ministru Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a afirmat că… nu se schimbă nimic şi că anunţatul calendar al concursului pentru directori rămâne valabil. O corectivă propusă de juriştii ministerului Educaţiei, la ordonanţa de urgenţă a guvernului, ar permite –potrivit unui ordin de ministru- organizarea concursurilor. Pe fondul acestei harababuri premeditate, organizarea comisiilor la nivel judeţean, inclusiv a celor de evaluare a documentelor de înscriere, sunt o bătaie de joc. Trecând peste faptul că, după concursurile în discuţie, candidaţii vor trebui să exprime opţiuni pentru mai multe funcţii sau unităţi de învăţământ. Adică, un dascăl titular la o şcoală, dacă îşi doreşte funcţia de director plin sau adjunct, şi participă la concurs, se poate trezi… la o altă şcoală, cu care n-a avut în clin şi mânecă. Emiterea deciziilor de numire ar avea aplicare după 10 ianuarie 2022. Cu alte cuvinte, tot spectacolul, altminteri prost gestionat, se circumscrie unui scenariu grosier, de care ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu nu era străin. Sorin Cîmpeanu e obişnuit cu astfel de „tumbe”: a fost conservator al lui Dan Voiculescu, a continuat sub PSD în guvernul Ponta, a trecut pe la ALDE, de acolo la Pro România şi îl regăsim acum în braţele PNL, fan al „României educate”, de fapt comisarul ei politic. Mare specialist în îmbunătăţiri funciare, Sorin Cîmpeanu poate prăbuşi întreaga şcoală românească, prin „amenajările” sale. Schimbarea directorilor plini şi adjuncţi a fost de la început o chestiune intrisecă de partid. Abil mascată. Recent, senatorul USR-Plus de Dolj, Ştefan Pălărie, a organizat o inoperantă dezbatere „Profesionalizarea şi depolitizarea funcţiei de director şcolar”, în cadrul căreia universitarul Mircea Miclea menţiona faptul că organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiei de director ar trebui să fie competenţa exclusivă a consiliilor de administraţie din şcoli. Să lăsăm dezbaterile. Altminteri luminoase. Ceea ce s-a petrecut în reţeaua şcolilor gimnaziale din Dolj pare „bătut în cuie”, în pofida reticenţei cadrelor didactice din şcolile respective şi a primarilor, de-a dreptul sfidaţi. Cum să mai întreprindă aceştia ansamblul de măsuri obişnuite premergător începerii anului şcolar? Cum să se mai preocupe de aprovizionarea cu carburanţi şi cele necesare anotimpului rece, primăriile suportând cheltuielile de întreţinere? Dezinvoltura cu care a acţionat ISJ Dolj proba dintr-un început o comandă politică, în care n-au contat criteriile de performanţă didactică, ci doar apartenenţa declarativă, a celor nominalizaţi. Într-o sfidare generală. Nimeni nu garantează pentru vocaţia managerială a celor „aleşi”, fiindcă toţi au recomandare pe aliniament politic.
