Anul şcolar 2020-2021 va începe la 14 septembrie a.c., a anunţat la 5 august preşedintele Klaus Iohannis. De atunci, când a precizat şi criteriile sanitare avute în vedere, a trecut mai bine de o lună de zile. Evoluţia pandemiei rămâne, după cum vedem, neliniştitoare. Şi nu numai la noi. Criteriul epidemiologic, în funcţie de care localităţile judeţului Dolj se vor încadra în scenariile verde, galben şi roşu, este impus –imperativ- de numărul total de cazuri noi de coronavirus, înregistrat în ultimele 14 zile, raportat la mia de locuitori din localitatea în care se află şcoala. O menţiune, fireşte de acum ştiută, scenariul verde înseamnă că în localitatea respectivă e mai puţin de o persoană infectată, dintr-o mie de locuitori, detectată în ultimele 14 zile cu Covid-19, scenariul galben presupune între 1 şi 3 persoane confirmate, iar scenariul roşu, atunci când sunt mai mult de 3 cazuri la mia de locuitori. Ministerul Sănătăţii a publicat, ieri, harta infectărilor pe judeţe, majoritatea acestora fiind în scenariul verde, care permite prezenţa fizică a elevilor la şcoală. Dar situaţia nu e bătută în cuie. Ea e fluidă. Două localităţi doljene, Poiana Mare şi Melineşti, au momentan probleme. Tenorii principalelor partide politice solicită amânarea începerii anului şcolar, până după alegerile locale, ceea ce ar presupune încă două săptămâni, în opinia lor, de finisare a organizării, aprovizionarea cu măşti, sisteme de testare pentru cadrele didactice şi elevi, procurarea de tablete pentru cei care au nevoie. Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, prezidate de prefecţii numiţi de Guvern, vor decide, la nivelul fiecărei localităţi, scenariul după care va începe şcoala. Ieri, ministerul Sănătăţii decreta scenariul roşu pentru 43 de localităţi din ţară, scenariul galben pentru 430 de localităţi şi scenariul verde pentru 2728 localităţi. Comentariile sunt aprinse. Dacă populismul anti-ştiinţific face rău, nu e mai puţin adevărat că şi formele acreditate ştiinţific, conform cărora populaţia nu are vocaţie pentru disciplină şi din ignoranţă sau din teribilism nu se conformează recomandărilor sanitare de niciun fel, nu fac unanimitate. După un an şcolar atipic, care i-a ţinut pe elevi timp de un trimestru departe de unităţile de învăţământ, din cauza crizei sanitare, care a lăsat „golurile” de circumstanţă, autorităţile competente au avut timp să pregătească o strategie detaliată pentru această toamnă. S-a bâjbăit mult, e drept, în absenţa unor modele europene „deplin viabile”. Dovadă că recomandările ministerului Educaţiei s-au rostogolit de la o zi la alta, aprovizionarea cu materiale sanitare încă nu e încheiată, asigurarea asitenţei sanitare nu e cea recomandată ş.a.m.d. Şi premierul Ludovic Orban şi ministrul Educaţiei, Monica Anisie, au dat de fiecare dată asigurări. Ceea ce ştim cu exactitate este că debutul anului şcolar se produce sub semnul unei îngrijorări teribile. Copiii noştri, nepoţii noştri, sunt trimişi… pe un front invizibil. De la unitate şcolară, la unitate şcolară, va conta capacitatea administrativă a conducerii acesteia, conjugată cu cea a localităţii, aflată, prin forţa împrejurărilor, în febra alegerilor locale. Analiza situaţiei epidemiologice care cuprinde numărul de cazuri noi, confirmate în ultimele 14 zile, realizată la nivel naţional de Direcţia de Sănătate Publică şi Institutul Naţional de Sănătate Publică este prezentă pe pagina web a ministerului Sănătăţii, secţiunea Analiza epidemiologică pe judeţe, pentru începerea anului şcolar. Nu puteam rămâne decât încrezători, în traversarea acestei mari încercări, pusă în faţa părinţilor, copiilor, dascălilor şi de ce nu decidenţilor politici. Şi poate, printr-o mai bună înţelegere a lucrurilor, se va răzbi.
