Ucraina: Primul mort de la intrarea în vigoare a armistiţiului

0
32

Tiruri de artilerie au avut loc ieri în apropiere de aeroportul din Doneţk, fief al rebeliunii proruse din estul Ucrainei, în pofida armistiţiului intrat în vigoare vineri. La un punct de control din apropiere de aeroport, teatru al unor lupte intense în ultimele luni între forţele guvernamentale şi separatiştii proruşi, se puteau auzi bombardamente, dar fără a putea fi stabilită originea lor. Explozii puternice au fost auzite, sâmbătă seara, şi la est de Mariupol, un port strategic la Marea Azov. O femeie a fost ucisă în schimburile de focuri de aici, ea devenind astfel primul mort de la intrarea în vigoarea a armistiţiului, a anunţat primăria. Separatiştii au afirmat că armata ucraineană i-a atacat cu lansatoare de rachete. În zonă au avut loc mai multe explozii puternice, iar un fum gros era vizibil la orizont. Un punct de control deţinut de forţe loialiste era cuprins de flăcări. Potrivit unor jurnalişti ai AFP, trei tancuri ucrainene cu şenile s-au deplasat spre acest punct de control, însă s-au întors rapid din drum. Zeci de maşini circulau cu viteză mare spre oraş, una dintre ele a fost vizată de tiruri. „Ministerul Apărării al republicii” de la Doneţk a anunţat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, că armata ucraineană a atacat cu lansatoare multiple de rachete de tip Grad poziţii ale separatiştilor, în apropiere de oraşul Mariupol, relatează agenţia Itar-Tass. „Poziţii ale insurgenţilor au fost atacate în apropiere de Mariupol, cel mai probabil cu lansatoare de tip Grad. Insurgenţii au fost nevoiţi să răspundă acestor atacuri, fapt ce a dus la o confruntare cu arme grele”, au menţionat separatiştii de la Doneţk. Potrivit portalului de ştiri Newsru.com, în jurul orei locale 22.30 (22.30, ora României), în apropierea oraşului Mariupol, în satul Şirokino, erau auzite explozii puternice. Cu puţin timp înainte, batalionul „Azov” a afirmat într-un mesaj postat pe Facebook că armata ucraineană este atacată cu lansatoare de tip Grad, însă militarii nu ar fi răspuns acestor atacuri. Toate aceste incidente au loc în contextul semnării unui artmistiţiu, vineri, între Kiev şi rebelii proruşi, la Minsk, în încercarea de a pune capăt conflictului care durează de aproape cinci luni în est şi care s-a soldat cu 2.600 de morţi şi jumătate de milion de refugiaţi. Armistiţiul a intrat în vigoare vineri, la ora 18.00 (18.00 ora României), însă ulterior, Kievul şi separatiştii ucraineni s-au acuzat reciproc de încălcarea lui.

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a avertizat, într-un interviu acordat BBC, că Rusia ar putea ocupa nu numai Kievul, ci şi „Vilnius, Riga, Tallinn, Bucureşti sau alte oraşe”, în cazul în care comunitatea internaţională nu se solidarizează cu Ucraina. Referindu-se la declaraţia preşedintelui rus, Vladimir Putin, care într-o discuţie cu şeful în exerciţiu al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat „pot să iau Kievul în două săptămâni, dacă vreau”, jurnalistul Stephen Sackur a subliniat că mesajul transmis de acesta este că Rusia are cărţile în mâini, ceea ce nu este cazul Ucrainei. „Rusia are 1.200.000 de militari, are una dintre cele mai moderne armate şi arme din lume. Iar în această logică, la fel cum Rusia poate lua Kievul, Rusia poate lua Vilnius, Riga, Tallinn, Bucureşti sau orice alt oraş dacă nu vom fi uniţi, dacă lumea întreagă nu va demonstra solidaritate cu Ucraina, dacă vom permite ca situaţia actuală să fie tratată în acest fel”, a declarat Poroşenko, în cadrul emisiunii HARDtalk’s, a jurnalistului Stephen Sackur. Totodată, întrebat dacă este adevărat că „unele ţări membre NATO au promis Ucrainei armament de mare precizie”, Poroşenko a confirmat, dar a refuzat să le numească. „Este o informaţie confidenţială”, a justificat el. Ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice au promis vineri, în urma summitului de la Newport, să menţină „o prezenţă continuă” în Europa de Est, o regiune în care atitudinea Rusiei provoacă îngrijorare, şi anume prin crearea unei forţe de reacţie rapidă capabile să se mobilizeze în câteva zile. Pe de altă parte, ambasadorii ţărilor UE au ajuns, vineri, la Bruxelles, la un acord de principiu pentru impunerea unui nou set de sancţiuni economice Rusiei, acuzată de implicare directă în conflictul din estul Ucrainei. În replică, Rusia a avertizat, sâmbătă, că va reacţiona în cazul unor noi sancţiuni. „Dacă sancţiunile de pe noua listă a Uniunii Europene devin efective, va fi fără îndoială o reacţie din partea noastră”, a declarat Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat. „În loc să caute febril mijloace pentru a prejudicia economia propriilor săi membri şi a Rusiei, Uniunea Europeană ar face mai bine să susţină renaşterea economică a regiunii Donbas”, conchide textul, referindu-se la regiunea din estul separatist al Ucrainei.