Agricultura din Bratovoeşti revigorată de tinerii fermieri

Comună cu terenuri agricole întinse de până la 4.400 de ha, Bratovoeştiul nu se dă bătut în faţa crizei financiare ori a ameninţării de extindere a solurilor nisipoase. Oameni cu spirit întreprinzător, localnicii, preocupaţi dintotdeauna de cultura cerealelor şi legumelor, se încăpăţânează să scoată roade din pământurile moştenite. Muncite mai cu spor de când proprietarii s-au dotat cu utilaje performante, acestea promit roade bogate şi mulţumire pentru tinerii fermieri puşi serios pe treabă. “Mai greu cu valorificarea producţiei”, spune primarul Ion Marin, mândru că în comunitatea pe care o conduce, oamenii au luat exemplu unul de la altul şi s-au încumetat să pună pe hârtie proiecte ce le-au adus bani pentru a investi în agricultură. Pentru aceştia autorităţile locale amenajează puncte de desfacere a mărfii, că dacă tot se face să se şi vândă.

La Prunet – sat al Bratovoeştiului, chiar pe malul lacului Geormani locuieşte Ion Oancea. În putere şi cu planuri mari de viitor, şi-a pus în cap să se facă fermier şi i-a reuşit. Acum doi ani a pus la punct un proiect pe Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”,  prin care tinerii sub 40 de ani hotărâţi să înceapă pentru prima dată o activitate agricolă ca şefi de exploataţii, sunt sprijiniţi cu fonduri europene. În 2010 i-au venit banii să se apuce de treabă, ceea ce a şi făcut. „Am luat 70 de ha în arendă şi am cultivat floarea-soarelui, porumb, grâu, criticale, secară, lubeniţă. Producţia e bună, toate sunt bune până la valorificare”, spune tânărul care s-a înţeles cu ungurii pentru tutun, iar cu porumbul şi floarea-soarelui merge la Podari. Mai greu cu lubeniţa. Nu prea are unde să o vândă, aşa că pepenii verzi i-au invadat curtea în plin sezon de cules la bostane. Dar nu se plânge şi spune că, una peste alta treaba merge. „Muncă multă, e greu, dar e mai greu să stai şi să nu ai de nici unele”, mai spune Ion Oancea, membru al unei familii de tineri fermieri. Mai are doi fraţi şi amândoi s-au lansat în agricultură pe modelul său.

Localnicii din Bratovoeşti, specializaţi în proiecte europene pe agricultură

Modelul fermierului de la Prunet a fost preluat de mulţi din comună, potrivit primarului. „Oamenii s-au specializat cu aceste proiecte. A fost de ajuns unul care să dea exemplu. În alte comune nici nu s-a auzit de aşa ceva, dar noi am popularizat măsurile, le-am spus ce posibilităţi au ca să facă agricultură cum se face, i-am sprijinit la documentaţie ca să nu risipească bani degeaba. Am avut 14 proiecte eligibile pe Măsura 112. 12 utilaje agricole pentru tinerii fermieri au intrat în comună. Tinerii au luat teren în arendă şi au început munca după cum se cere în Ghidul solicitantului. În sesiunea din iunie s-au depus alte proiecte”, spune Ion Marin. Pentru cei puşi pe gânduri de această idee, vestea bună e că măsura intrată în vigoare la 1 ianuarie 2007, o dată cu integrarea României în Uniunea Europeană, fondurile sunt disponibile până în 2013.  Dosarele se depun la Agenţia de Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Apropierea nisipurilor de terenurile oamenilor le-a dat câtorva agricultori un ajutor în plus, subvenţia pentru culturi pe zonă defavorizată le mai dă o gură de oxigen şi o mână de ajutor încurajându-i să lucreze terenul, măcar pentru a-şi asigura proviziile de iarnă în casă dacă nu să şi vândă.

Cultura tutunului revine

În aceste zile, toată familia Oancea e mobilizată la înşiratul tutunului. Tabloul celor cinci femei care abia se văd din grămezile de frunze proaspăt culese aminteşte de vremuri trecute în care tutunul se cultiva frecvent în zonă. “Cultivam tutun şi înainte dar am făcut pauză de cîţiva ani.”, Elena Oancea, mama băieţilor continuând să înşire frunze alături de nurori. “Îl plantăm pe la începutul lui mai, după aia se îngrijeşte, se prăşeşte, îl culegem cam în vremea asta şi îl punem la uscat. Nu e muncă uşoară”, povesteşte bătrâna. “Din păcate nu mai sunt uscătoriile care erau ca să înainte ca să ducă oamenii tutunul, au contracte cu ungurii şi aşa sunt siguri că au cui să vândă marfa”, spune la rândul său primarul de la Bratovoeşti.

Ce facem cu producţia?

La începutul lui 2010, autorităţile locale au deschis târgul comunal  din Bratovoeşti. E spaţios şi, cel mai important, e amenajat pentru vânzarea în condiţii igienice a produselor alterabile – lactate, ouă. Se deschide sâmbăta, pragul fiindu-i trecut atât de localnici, cât şi de oameni din împrejurimi. Comuna fiind întinsă cu cinci sate în componenţă, se caută noi şi noi posibilităţi de a aduce la un loc marfa de vânzare. Vinerea trecută, încă de dimineaţă, în dreptul staţiunii Victoria se muncea de zor la curăţarea zonei de buruieni. S-au pus în funcţiune utilajele din dotarea Primăriei şi s-au mobilizat beneficiarii de ajutor social pentru a face loc maşinilor, căruţelor sau remorcilor cu care localnicii îşi vor aduce fructele, legumele, cerealele din grădina proprie în aşteptarea cumpărătorilor.  „Curăţăm zona şi facem un fel de piaţă de ocazie să vină oamenii cu roşii, castraveţi, pepeni verzi şi ce au mai pus”, spune Marin Tudorel din Bratovoeşti. „E o problemă cu valorificarea producţiei. Ne-am gândit că tot e spaţiul acesta vast aici să curăţăm, să facem loc pentru fructe, legume, cereale, ce au oamenii de vânzare”, explică Ion Marin.

***

Ziua comunei 15 august

Munca e muncă, dar oamenii de la Bratovoeşti se pregătesc în această săptămână şi de sărbătoare. Pe 15 august, de Ziua comunei, toată suflarea se strânge în curtea şcolii, acolo unde este amenajată o scenă pentru spectacole folclorice. Mulţimea de oameni vine să privească artiştii, să-i asculte, să stea de vorbă cu prieteni sub umbrele, feriţi de fumul grătarului încins încă de dimineaţă. „Am pregătit şi anul acesta concursuri cu premii pentru copii, spectacol de muzică populară de unde nu va lipsi Ansamblul „Izvoraşu” de muzică şi dansuri populare al şcolii din comună cu copii din clasele V-VIII”, a afirmat Ion Marin, primarul de la Bratovoeşti.