Fondurile europene, un miraj pentru agricultorii doljeni

0
111

Aşa cum am precizat şi în numărul precedent al cotidianului nostru, discuţiile prilejuite de dezbaterea „Agricultura românească în contextul politicii agricole comune” au fost serioase, pline de miez. În centrul atenţiei s-au aflat modalităţile concrete de absorbţie a fondurilor europene, care sunt disponibile şi agricultorilor doljeni. Cum s-a mai spus, câte ceva s-a mai făcut în anii din urmă. Dar este încă mult de lucru. Gheorghe Flutur spunea, la un moment dat, că actualele Camere agricole ar trebui să aibă funcţia unui „medic sau asistent de familie” pentru agricultorii doljeni. Se referea, bineînţeles, la prerogativa de consiliere a acestora. Din păcate, deşi există un nou cadru legislativ, despre care s-a vorbit atâta, Camerele agricole nu funcţionează în temeiul acestuia. Cum nici Direcţiile agricole judeţene nu au o activitate consistentă, nu mai vorbim de funcţiile lor, ne putem întreba cine îi coordonează, într-o zonă agricolă, pe producătorii agricoli? Deocamdată, nimeni. Şi, exceptând marile exploataţii, de acum consolidate, marea majoritate a producătorilor agricoli fac ceea ce le stă în putinţă. Fără nici o legătură cu tehnologia specifică culturilor agricole. Fără nici o legătură cu ştiinţa agricolă. Fără nici o legătură cu managementul competitiv. Am putea face referiri la dificultăţile pe care le întâmpină, în planul valorificării, producătorii de pepeni verzi şi galbeni din Dăbuleni. Şi este vorba de un brand. Nu mai vorbim că, deşi ne ferim de termenul „planificare”, aşa ceva nu ar trebui exclus, într-un judeţ cu o pondere agricolă cum este Doljul. O nouă strategie în agricultură, aşa cum o configurează şi Raportul comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare rurală, în perioada 2014-2020-2030, nu se poate implementa fără nici o coordonare. Fireşte, este un punct de vedere. Puţine referiri, poate şi din cauza încadrării în timp, s-au făcut la creşterea animalelor, a păsărilor, a porcilor, ovinelor, la procesarea materiei prime, astfel încât să fie create şi locuri de muncă în lumea satului doljean. Pe ansamblu însă, chiar cu riscul de a ne repeta, dezbaterea nu a fost lipsită de interes. A fost chiar fertilă.

Dacă până acum, pentru mulţi dintre agricultorii din România subvenţia de numai 139 de euro la hectar, printre cele mai mici la nivelul ţărilor membre UE, era o parţială motivaţie de deţinere a terenurilor agricole, există nădejdea că lucrurile se vor schimba în bine, începând de anul viitor. Prezent la Craiova, unde a participat la o dezbatere privind agricultura românească, eurodeputatul Rareş Niculescu, fost vicepreşedinte în Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European, a menţionat că în 2014 subvenţiile vor fi acordate numai şi numai agricultorilor activi care vor dovedi că muncesc efectiv terenul pe care îl deţin în proprietate. Cu alte cuvinte, pentru terenurile „pârloagă”, nu se vor mai acorda subvenţii ca până în prezent. Regulamentul instituit stabileşte o serie de activităţi care vor fi excluse de la plata subvenţiilor: aeroporturi, terenuri de tenis, terenuri care sunt deţinute de persoane private şi nu au nimic de-a face cu agricultura, a spus eurodeputatul Niculescu.

Doljul, pe locul al doilea în topul terenurilor pârloagă

După noile reguli, cei care vor solicita subvenţii vor trebui să demonstreze că au legătură directă cu munca terenului, aceasta fiind o condiţie obligatorie pentru primirea banilor europeni. „Eu cred că aici interesul României este de a descuraja păstrarea terenului numai pentru primirea subvenţiei şi de a încuraja, pe de altă parte, cultivarea lui, pentru că ne-am săturat să vedem atâtea terenuri pârloagă”, a mai spus Rareş Niculescu. Potrivit informaţiilor furnizate de acesta, în 2012, Doljul s-a aflat pe locul al doilea, în topul judeţelor leneşe, cu peste 40.000 de hectare de teren nelucrate. Pe primul loc s-a situat judeţul Timiş, cu aproape 50.000 de hectare nelucrate, iar cele 10 judeţe care au fost incluse în topul celor care nu îşi lucrează terenul, administrează împreună 2,7% din suprafaţa agricolă a ţării.

Subvenţia va creşte până la 196 de euro pe hectar

Pe de altă parte, plata pe suprafaţă acordată fermierilor din fonduri europene va creşte în perioada 2014 – 2020, urmând să ajungă, potrivit specialiştilor, la suma de 196 de euro pe hectar, faţă de 139 de euro cât a fost până acum. Comisarul pentru Agricultură, Dacian Cioloş a explicat, săptămâna trecută, că numele beneficiarilor care vor primi de la 5.000 de euro în sus vor fi publicate de Agenţia de Plăţi pe site-ul propriu pentru a exista, în felul acesta, o deplină transparenţă în acordarea subvenţiilor.

Sprijin financiar pentru tinerii care îşi alcătuiesc o fermă

O altă veste bună ar fi că tinerii care îşi deschid o fermă vor beneficia de un sprijin financiar suplimentar din partea UE. Potrivit eurodeputatului Rareş Niculescu, fermierii cu vârsta sub 40 de ani vor primi o subvenţie pentru întemeierea fermei cu 25% mai mare decât ceilalţi fermieri, şi asta timp de 5 ani de la preluarea proprietăţii, pentru suprafeţe cuprinse între 25 şi 90 de hectare. Pe de altă parte, dacă un fermier ajunge la concluzia că nu mai poate ţine ferma, el primeşte un sprijin financiar cu 20% mai mare decât prima pe care o are prin plăţi directe dacă acordă terenul unui alt agricultor activ. „Tocmai pentru a-l incita să nu menţină ferma respectivă, terenul, doar pentru acea subvenţie dată din plăţile directe. Şi, dacă tot nu lucrează terenul respectiv şi nu are un venit complementar lucrând terenul respectiv, să-l cedeze altui fermier care-l lucrează”, a comentat comisarul pentru Agricultură Dacian Cioloş.

Fonduri UE pentru dotarea cu maşini agricole

Fostul ministru al Agriculturii Gheorghe Flutur a susţinut, la Craiova, că agricultura are nevoie să se doteze, chiar şi pe fermele mici, cu utilaje, tractoare şi întregul setul de maşini agricole, toate pe fonduri UE. „Depozite şi silozuri am început, dar timid, există un monopol pe piaţă. Omul care are teren şi recoltează şi nu are unde să-şi ducă grâul este la mâna actualului depozitar care dictează preţurile în piaţă. Va trebui să extindem silozurile”. Potrivit lui Gheorghe Flutur, fondurile de la UE ar trebui să fie orientate şi în cadastrarea terenurilor agricole, din intravilan şi extravilan, aceasta fiind o mare problemă încă la acordarea titlurilor de proprietate.

Capital investiţional în infrastructura rurală

Theodor Stolojan, vicepreşedinte în Comisia pentru probleme economice şi monetare a Parlamentului European, a accentuat faptul că singura şansă a României pentru dezvoltarea agriculturii constă în alocarea „masivă, dar raţională, de capital investiţional în infrastructura rurală”. „E o concluzie importantă pentru că, fără investiţii în agricultură, e greu să ai un progres. De unde provine capitalul investiţional? În primul rând, de la privaţi şi din fonduri publice, adică din fondurile europene şi bugetul naţional. Fondurile europene sunt foarte importante, o ştim cu toţii, şi bugetul de stat la fel, dar agricultura nu va avea succes în nici o ţară şi în România, dacă nu reuşeşte să genereze ea singură resurse pentru dezvoltare în completarea resurselor din fonduri UE şi de la bugetul naţional”, a menţionat Theodor Stolojan.