În luna septembrie 1593, sultanul Murad al III-lea (1574-1595) învestea ca domn al Ţării Româneşti pe un boier de frunte din Oltenia, care avea să intre şi să rămână definitiv în istoria naţională sub numele de Mihai Viteazul, cel care avea să înfăptuiască în mai 1600, fie şi numai pentru scurt timp, cea dintâi Unire, sub un singur sceptru a tuturor românilor. Jertfindu-şi viaţa pentru realizarea acestui ţel suprem, Mihai Viteazul a arătat unui lung şir de generaţii calea pe care trebuia să meargă spre a ajunge, înfruntând mari greutăţi şi plătind adesea cu grele sacrificii, la împlinirea aceluiaşi ţel: Unirea cea Mare din 1918.
Medalia este o importantă sursă de informaţie pentru istorici şi pentru oamenii de cultură în general, multă vreme jucând rolul mass-media de astăzi, ca mijloc de popularizare a realizărilor unei societăţi şi de transmitere a mesajelor politice în interior, dar şi în exterior, adresându-se intelectului şi sufletului. Prima medalie dedicată uni voievod român, dar şi prima medalie românească, a fost bătută în anul 1600, după Unirea într-un singur stat a ţărilor române. Aceasta, confecţionată din aur, are pe avers bustul domnitorului văzut din faţă, cu privirea spre stânga, chipul acestuia fiind redat astfel: ochi mari, sprâncenele înălţate în unghi ascuţit, nasul acvilin, mustaţa lungă şi subţire, în linie dreaptă, iar barba abundentă şi tăiată rotund. Pe cap poartă o căciulă de blană, împodobită cu panaş, prins cu o agrafă bătută cu pietre preţioase, iar pe umeri o mantie de brocart cu motive florale şi un guler mare din blană.
Legenda, în limba latină, începe pe avers şi se termină pe revers, în traducere este următoarea: „Mihai, voievod al Valahiei Transalpine, consilier al prea sfintei majestăţi imperiale şi regale, locţiitor în Transilvania, comandant general al armatei de dincoace de Transilvania şi părţile supuse ei, în anul de la Cristos 1600, a câştigat victoria, prin prevedere, curaj şi arme”.
Preţuirea deosebită a ilustrului voievod s-a concretizat de-a lungul timpului şi în emiterea mai multor medalii şi plachete închinate acestei domnii glorioase.
Astfel, în anul 1901, din iniţiativa Societăţii Numismatice Române s-a executat la Stuttgart o medalie de argint şi bronz, care are pe avers bustul domnitorului, având ca sursă de inspiraţie o gravură realizată în epocă. Pe revers se află sigiliul domnesc de pe un document emis la Iaşi în iulie 1600, care cuprinde stemele celor trei principate şi titulatura „domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei”, dovadă a intenţiei lui Mihai Viteazul de a reface vechea Dacie şi legenda: „Eroului Creştinătăţii \ lui Mihai Viteazul domnul Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei în semn de recunoştinţă 1601 – 1901”.
În anul 1993 s-au sărbătorit la Craiova 400 de ani de la începuturile domniei lui Mihai Viteazul, fostul Ban al Olteniei, prilej cu care Muzeul Olteniei a bătut la Monetăria Naţională o plachetă şi o medalie spre a imortaliza în metal acest eveniment.
Placheta are, în câmp, bustul cunoscut al voievodului flancat de Casa Băniei, la stânga şi sigiliul descris, la dreapta şi pe o eşarfă legenda: „400 de ani de la începutul domniei lui Mihai Viteazul”, cu anii „1593 – 1601 – 1993”.
Medalia bătută cu acelaşi prilej are pe avers statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, care domină Piaţa Prefecturii din Craiova, încă o dovadă a respectului craiovenilor, al oltenilor adus Banului Olteniei şi apoi domn al Ţării Româneşti.
Începând cu anul 1997, Primăria Craiova în colaborare cu Secţia Craiova a Societăţii Numismatice Române au emis aproape în fiecare an medalii şi plachete comemorând diverse evenimente din istoria urbei. Cu câteva excepţii, toate au pe avers, în câmp, pe un scut de tip francez, pe Sfântul Dumitru, spre dreapta, călare şi lovind cu lancea un împărat păgân căzut la pământ. Scutul este timbrat cu o coroană deschisă din care iese un vultur cruciat. Câteva au pe avers clădirea centrală a Primăriei, fosta Banca Comerţului până în anul 1948.
Astfel, în anul 2001, Primăria Craiova cinsteşte memoria voievodului prin baterea unei medalii care are pe revers reprodusă medalia de aur emisă la 1600 cu legenda: „Mihai Viteazul – Sufletul neamului românesc”, piesă distinsă cu diploma „Medalia anului”. În seria medaliilor craiovene privitoare la epoca lui Mihai Viteazul se înscrie şi medalia care are pe revers grupul statuar al „Fraţilor Buzeşti”, bătută în 1982 cu prilejul centenarului liceului cu acelaşi nume din Craiova.
Mihai Viteazul a fost nu numai un mare domn român, realizator al celei dintâi Uniri a ţărilor române, ci şi un mare erou al creştinătăţii, ce urmărea eliberarea tuturor popoarelor ortodoxe din Peninsula Balcanică de sub jugul otoman. Ca apărător şi erou al Creştinătăţii ar merita să fie canonizat de Biserica Ortodoxă Română, alături de Ştefan cel Mare (1457-1504) şi Constantin Brâncoveanu (1688-1714).
Prof. ONORIU STOICA,
Preşedintele Secţiei Craiova a Societăţii Numismatice Române
