În România prevalenţa depresiei în anul 2015 a fost de 931.842 de cazuri, reprezentând 5% din populaţia ţării. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, această afecţiune a condus la 163.836 ani de viaţă trăiţi cu dizabilitate (YLD), reprezentând 7,9% din totatul anilor de viaţă trăiţi cu dizabilităţi la nivelul populaţiei din România. La nivelul judeţului Dolj, anul trecut, au fost înregistrate şi tratate un număr de 2.209 cazuri cu depresie, din care 1.371 femei.
Depresia constituie o provocare redutabilă la adresa sistemelor de sănătate din Europa. Costurile personale, sociale şi economice ale acestei maladii, precum şi faptul că peste 50% dintre persoanele afectate nu beneficiază de tratament, deşi acesta este ieftin şi disponibil, fac din depresie o problemă de sănătate publică majoră, cu atât mai mult cu cât afecţiunea este un puternic factor de risc pentru suicid. Femeile prezintă un risc de două ori mai mare de a traversa un episod depresiv, comparativ cu bărbaţii.
OMS estimează că, la nivel mondial, există mai mult de 300 de milioane de persoane afectate (reprezentând 4,4% din populaţia globului). Pe continentul european, peste 40 de milioane de persoane suferă de tulburări depresive, iar în România, prevalenţa este estimată la 5% din populaţia generală (931.000 de cazuri).
Depresia provoacă şi boli fizice
Depresia este rezultatul unor interacţiuni complexe între factori de natură socială, psihologică şi biologică. Indivizii care au trecut prin evenimente marcante de viaţă (şomaj, doliu, traume psihologice) sunt mai predispuşi să dezvolte depresie. În acelaşi timp, depresia cronică favorizează apariţia stresului şi a unei stări de disfuncţionalitate, afectând suplimentar stilul de viaţă a persoanei care suferă de depresie şi acţionând astfel printr-un mecanism de feedback pozitiv care alimentează cercul vicios şi agravează boala individului.
Nu în ultimul rând, există o inter-relaţie între depresie şi bolile fizice, bolnavii cu diabet sau boli cardiovasculare putând dezvolta depresie şi vice-versa.
În funcţie de severitatea simptomelor, un episod depresiv poate fi clasificat drept minor, moderat sau sever. O persoană care suferă de un episod depresiv minor va avea unele dificutăţi în continuarea activităţilor la locul de muncă şi a activităţilor sociale, dar cel mai probabil nu va opri complet aceste activităţi. În mod contrar, în timpul unui episod depresiv major, este foarte puţin probabil ca persoana afectată să poată continua activităţile sociale, domestice sau la locul de muncă.
Campanie de Ziua Mondială a Sănătăţii
În scopul conştientizării acestei probleme de sănătate publică şi al îmbunătăţirii nivelului de cunoaştere de către populaţie a mijloacelor prin care poate fi prevenită, Ziua Mondială a Sănătăţii din acest an a fost dedicată depresiei.
Direcţia de Sănătate Publică Dolj împreună cu autoritaţile publice locale care au în subordine cabinetele şcolare, asistenţii comunitari, mediatorii sanitari, cabinetele de medicină de familie, Societatea Studentilor Medicinişti din Craiova, Organizaţia Studenţilor Farmacişti Cva, Crucea Roşie Dolj şi Asociaţia Europrotector organizează în perioada 7–17 aprilie a.c, activităţi de informare şi conştientizare a populaţiei referitoare la depresie.
Iniţiativa vine în contextul în care programele de prevenţie şi-au dovedit utilitatea în reducerea depresiei. Abordări comunitare eficiente pentru prevenirea depresiei includ programe desfăşurate în şcoli pentru stimularea unor modele de gândire pozitivă în rândul copiilor şi a adolescenţilor, intervenţii adresate părinţilor cu copii care au probleme comportamentale, pentru reducerea simptomelor depresive ale părinţilor şi îmbunătăţirea perspectivelor de dezvoltare ale copiilor sau programe care includ exerciţii fizice pentru vârstnici, care pot diminua prevalenţa simptomelor depresiei.
În ceea ce priveşte tratamentul depresiei, există opţiuni eficiente pentru formele de depresie moderată şi severă. Furnizorii de servicii medicale pot oferi tratamente psihologice precum activarea comportamentală, terapie cognitiv-comportamentală sau terapie interpersonală. De asemenea, medicaţia anti-depresivă precum inhibitori selectivi ai recaptării a serotoninei sau antidepresive triciclice poate sprijini efortul de contracarare a simptomelor depresiei cauzate de dezechilibrele chimice la nivel cerebral.
