Produsele din supermarketuri, controlate aproape… niciodată

0
415

Scandaluri care au apărut zilele acestea privitoare la produsele expuse la vânzare în supermarketuri au arătat dimensiunea spectaculoasă a unui fenomen ce a degenerat. Apa plată are concentraţii la elementele de toxicitate de peste 400% din limita admisă, băuturile carbogazoase şi sucurile de tot fel sunt depozitate, cu săptămânile, în aer liber, sub efectul nociv al razelor soarelui, laptele numai natural nu este, iar respectarea caracteristicilor calitative se face doar în baza unei declaraţii de conformitate emise de producător. Toate acestea ne arată că, în realitate, alimentele ajung pe rafturi fără ca vreo autoritate publică de control să verifice, în prealabil, calitatea declarată a produselor.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a desfăşurat, în anul 2015, un număr de 4.620 de controale la supermarketuri şi hypermarketuri şi au fost încheiate 1.607 procese-verbale de constatare a contravenţiei. Astfel, ANPC a desfăşurat 56 de controale tematice la nivel naţional, respectiv 30 controale în domeniul produselor şi serviciilor alimentare, 26 de controale în domeniul produselor şi servicii nealimentare. Pe lângă aceste controale au fost efectuate şi verificări la nivel local – regional şi judeţean, în cadrul comandamentelor de vară şi iarnă, cercetarea reclamaţiilor primite de la consumatorii, precum şi extinderea controalelor în urma abaterilor constatate.

Amenzile au depăşit 47 de milioane de lei

În cadrul acţiunilor tematice de control au fost verificaţi peste 41.788 de operatori economici, dintre care au fost sancţionaţi 25.000, valoarea amenzilor fiind de 47,4 milioane lei, iar valoarea produselor neconforme pentru care a fost dispusă măsura de oprire de la comercializare a fost de 7,72 milioane lei.

În cursul anului 2015 au fost desfăşurate 30 de acţiuni de control cu privire atât la conformitatea, modul de comercializare şi etichetare a produselor alimentare, cât şi cu privire la calitatea serviciilor de alimentaţie publică şi colectivă. Au fost prelevate 867 de probe de produse alimentare – produse din carne, lapte şi produse lactate, orez, pastă de tomate, cacao şi ciocolată etc. –, constatându-se la circa 8% din acestea neîncadrarea în prevederile legale în vigoare – umiditate, conţinutul de grăsimi, conţinutul de sare.

Jumătate din cei controlaţi au fost sancţionaţi

Prin acţiunile tematice naţionale au fost controlaţi circa 29.880 de operatori economici, dintre care au fost sancţionaţi peste 16.975, valoarea amenzilor contravenţionale fiind de 31.207 mii lei, iar valoarea produselor neconforme pentru care a fost dispusă măsura de oprire de la comercializare este de 2,9 milioane lei, din care 2,6 milioane lei reprezintă valoarea produselor oprite temporar de la comercializare, iar 0,3 milioane lei reprezintă valoarea produselor oprite definitiv de la comercializare. ANPC, prin atribuţiile conferite de lege controlează respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia consumatorilor, referitoare la securitatea produselor şi serviciilor.

Laptele va fi etichetat mai clar

Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare a fost amendată în data de 6 aprilie 2016 de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor. Concret, termenul de „produs românesc” va putea fi folosit la etichetarea laptelui de consum, doar pentru produsele obţinute din fermele din România. Etichetarea laptelui va trebui să includă, obligatoriu, dacă este cazul, şi procentul în care a fost folosit lapte praf pentru obţinerea produsului final. Dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea „Produs natural” va reveni, astfel, obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de 100%, ca materie primă, laptele natural provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre, fără a avea în compoziţie înlocuitori de lapte sau lapte praf. Dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea „Produs românesc” va reveni, obligatoriu, doar celor care folosesc în proporţie de 100% lapte materie primă provenit din fermele din România.

Verificări tardive

ANPC desfăşoară acţiuni de control asupra produselor existente la comercializare pentru a verifica condiţiile de comercializare, conformitatea parametrilor fizico-chimici (umiditate, conţinut de grăsimi, sare) cu cei prevăzuţi de actele normative în vigoare sau cu cei declaraţi prin etichetare, a încadrării în data durabilităţii minimale, a încadrării în prevederile legale privind etichetarea, a modului de afişare a preţurilor. Odată cu acţiunile de control, ANPC consiliază operatorii economici cu privire la înţelegerea legislaţiei în domeniu în beneficiul atât al consumatorilor, cât şi al comerciantului. Prin acţiunile de informare şi educare a consumatorilor, ANPC conştientizează participanţii actului comercial – consumatori şi operatori economici la responsabilizarea acestora şi prevenirea eventualelor nereguli.

Trebuie să-i credem pe cuvânt

Din nefericire, legislaţia este deosebit de permisivă unui comerţ haotic. Deşi, cel ce vinde un produs, şi să vorbim de supermarketuri, are obligaţia să facă verificarea cantitativă şi calitativă a tuturor mărfurilor expuse la vânzare, în realitate nu se întâmplă decât un control al cantităţii şi o privire sumară peste declaraţia de conformitate care însoţeşte marfa. Altfel spus, vânzătorul îl crede pe cuvânt pe producător, care, la rândul lui, este crezut de toate autorităţile statului că respectă caracteristicile precizate în etichetare. Numai că, atunci când se ajunge la controale, rezultatele sunt catastrofale. Cum să expui la vânzare 0,500 kg de parizer cu 4 lei şi să precizezi pe etichetă că produsul are conţinut 100% de carne!?  Grav este că, în tendinţa dictată de achizitorii ce activează în structurile hipermarketurilor, sunt căutaţi drept parteneri comerciali tot felul de firme fără o probitate profesională dovedită în timp, dar care pot să ofere produse la preţuri cât mai scăzute. Despre calitate nu mai vorbim. Joc cinic în care au intrat şi marii producători de alimente, pentru a reuşi să stea pe rafurile celor care au, acum, monopolul comerţului alimentar. Desigur, cu acelaşi rabat de la calitate.