Rwanda congelează relaţiile cu Parisul

0
113

Franţa trebuie să „privească adevărul în faţă” când este vorba de rolul său în genocidul de acum 20 de ani din Rwanda, a menţionat duminică ministrul rwandez de Externe, Louise Mushikiwabo, adăugând că Kigali nu se poate întreţine cu Parisul în detrimentul istoriei. Şi a considerat „nejustificată” decizia franceză de anulare a participării, ieri, la ceremonia ce a marcat 20 de ani de la producerea unui genocid soldat cu 800.000 de victime. Parisul a luat decizia respectivă ca răspuns la afirmaţiile preşedintelui rwandez, Paul Kagame, în hebdomadarul „Jeune Afrique”, unde acuzase, într-un interviu, că Franţa a jucat „un rol direct în pregătirea genocidului” şi a participat „însăşi la executarea acestuia”. Cu toate acestea, Franţa a fost reprezentată ieri, la Kigali, de ambasadorul său, Flesch Michel, după ce, sâmbătă, purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe, Romain Nadal, declarase că a fost anulată deplasarea ministrului Justiţiei, Christine Taubira, la evenimentul menţionat. La 20 de ani de la producerea genocidului rwandez, Franţa şi Rwanda se află pe poziţii divergente privind interpretarea rolului Parisului în 1994. Franţa, aliată a regimului preşedintelui Juvenal Habyarimana, a intervenit în Rwanda în iunie 1994, în cadrul unei acţiuni militaro-umanitare mandatată de ONU. Potrivit Kigali, această operaţiune, botezată „Turcoaz”, a permis protejarea responsabililor genocidului împotriva minorităţii tutsi. Parisul a fost deranjat de afirmaţiile preşedintelui Paul Kagame din „Jeune Afrique”, deşi nu erau nici noi, nici surprinzătoare. Normalizarea relaţiilor între cele două ţări, în pofida unei reconcilieri naţionale în 2010, decurge anevoios. Aliate a regimului extremist hutu, la originea genocidului împotriva minorităţii tutsi, între aprilie şi iulie, autorităţile franceze din epocă par a fi avut un rol controversat. Genocidul s-a produs în perioada coabitării între guvernul de dreapta, condus de Eduard Balladur, şi preşedintele Francois Mitterrand. A fost un caz special de inexistenţă a clivajelor stânga-dreapta. Franţa a oferit susţinere militară lui Juvenal Habyarimana, ca răspuns la ofensiva Frontului Patriotic Rwandez. Pe de altă parte, militarii francezi prezenţi în Rwanda, bine pregătiţi, n-aveau cum să nu fie la curent cu ceea ce se pregăteşte şi conivenţa este evidentă în orice interpretare logică, adică faptul că francezii au ştiut de pregătirea genocidului. Verdictul recent în procesul lui Pascal Simbikangwa, care a făcut parte din cercul responsabililor de genocid, a survenit după 20 de ani. Într-un interviu pentru „Liberation”, Paul Kagame a afirmat că „Franţa, precum şi Belgia au jucat un rol nefast în istoria ţării sale, contribuind la emergenţa unei ideologii genocidare”. Elysee a menţionat totuşi că Franţa „se asociază poporului rwandez la comemorarea memoriei tuturor victimelor genocidului”. Genocidul a bulversat Rwanda şi supravieţuitorii săi încă n-au uitat cele trăite.