Craiova, citată avantajos de Barroso în chestiunea incluziunii sociale a romilor

Summitul european de la Bruxelles, pe tema incluziunii sociale a romilor, – a treia ediţie – a fost un eveniment mult mai important, ca simbolistică, decât s-ar putea crede printr-o evaluare pripită. Şi asta pentru că mereu, până acum, a fost acreditată ideea unei inhibări, dacă nu inerţii, din partea autorităţilor române, fie şi în mimarea unor preocupări cât de cât susţinute, serioase şi implicit eficiente în soluţionarea ei. Or, când preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, citează pozitiv Craiova, alături de alte oraşe europene – Berlin, Montreuil, Sombor – sau regiuni precum Nord-Westfalia sau Ile de France, în faţa unei asistenţe care i-a avut în rândul său, între alţii, pe Traian Băsescu, Viviane Reding, miniştrii de Justiţie din România şi Bulgaria, dar şi primari din ţările europene şi reprezentanţi ai societăţii civile, nu putem ignora amplitudinea consecinţelor benefice pentru imaginea municipiului nostru şi a ţării. Decât cu preţul relei credinţe. Şi iată referirea preşedintelui CE: „Principalul meu mesaj este acesta: trebuie să continuăm pe aceeaşi linie sau pe aceeaşi direcţie pe care am iniţiat-o şi acest lucru înseamnă să împingem integrarea romilor la nivel local. Există deja practici locale care au adus succes, aşa cum ar fi (…) în oraşele Berlin, Montreuil, Kovarna, Craiova sau Sombor”. Intervenţia convingătoare a primarului Lia Olguţa Vasilescu, cu referiri concrete la sprijinul municipalităţii pentru elaborarea proiectelor europene de incluziune a romilor, scăderea abandonului şcolar, aportul – liber consimţit – al acestei etnii, nu lipsite de talente, la strădania dobândirii statutului de Capitală Culturală Europeană, toate acestea comensurate şi prin scăderea infracţionalităţii, au întărit sau reargumentat ceea ce afirmase Jose Manuel Barroso. Avem o problemă mare cu romii de ani de zile, motiv pentru care România şi-a atras stigmatizarea multor capitale europene şi inclusiv tergiversarea accesului în spaţiul Schengen. S-a pus problema expulzării colective a romilor, fără garanţii procedurale, fără decizii luate de instanţele competente din ţările vestice, cu precădere din Franţa, comportament politic considerat în totală neconcordanţă cu valorile apărate de Comisia Europeană şi Consiliul Europei. Şi lucrurile stau în felul următor, meritând a fi detaliate: francezii şi nu doar ei doresc o responsabilitate unilaterală a ţărilor de origine ale romilor. Nu mai reiterăm teza actualului premier de la Matignon, Manuel Valls, până recent ministru de Interne. Deci nu o responsabilitate partajată, nu caracter european al problematicii romilor, ci fiecare ţară din Europa de Est să-şi ţină romii acasă şi să se ocupe de integrarea lor socială (evident, problema nu se pune în aceeaşi termeni pentru medici şi alte categorii socio-profesionale cu înaltă calificare). Pe de altă parte, România a avut de accesat de la UE fonduri importante destinate rezolvării chestiunii romilor, care nu s-au accesat, deşi presa franceză menţionează aşa: „Malgre les aides financieres considerables dont beneficient ces pays desormais membres de l’Union europeenne”. Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, care a vorbit liber, într-o engleză exersată, s-a referit la programul „A doua şansă” sau programele europene Romed 2 şi Romact. Preocupările asidue pe acest palier sensibil nu lipsesc şi bătălia nu este încheiată şi nici câştigată. Ce a indus asistenţei primarul Craiovei prin alocuţiunea sa bine calibrată? În primul rând ceea ce aştepta Jose Manuel Barroso: Craiova, prin autorităţile administraţiei publice locale, nu exclude propria responsabilitate şi nici propriile eforturi la rezolvarea unei probleme europene. Întreaga strategie de incluziune socială a romilor se reazemă pe o viziune şi o vocaţie europeană. Nu spunem „ieri întuneric, azi lumină”, dar spunem totuşi că după destulă „beznă”, Craiova… iese la lumină.