Corespondenţă de la Bruxelles
E destulă îngrijorare mărturisită, nu doar în presa francofonă care apare la Bruxelles, dar şi în rândul eurodeputaţilor din partidele tradiţionale, după deznodământul alegerilor legislative din Italia, unde partidele antisistem – Mişcarea Cinci Stele şi extremiştii Ligii de Nord – au complicat ceea ce preşedintele francez Emmanuel Macron numea „un plus de integrare europeană”. Şi asta, cu numai un an înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Comisia Europeană a primit cu prudenţă şocul, refuzând să comenteze rezultatele definitive. „Rămânem calmi şi avansăm. Avem încredere în preşedintele italian Mattarella pentru a facilita formarea unui guvern stabil în Italia”, a declarat, pentru „La Libre Belgique”, purtătorul de cuvânt Margaritis Schinas. Triumful populiştilor a aruncat Italia în necunoscut, aşa cum se întrevedea. Chestiunile identitare, islamul, imigraţia, iată terenul fertil al populismului tot mai divers. Excesul de centralism, convulsiile din zona euro, eurocraţia, lobbysm-ul apărător al intereselor privilegiaţilor, cotele de imigranţi, limitele pentru protejarea intereselor popoarelor, singurele suverane, un vânt rece suflă deasupra social-democraţiei europene. Marele perdant al scrutinului de duminică este Matteo Renzi, care a şi demisionat din fruntea Partidului Democrat. Cu câteva excepţii – virajul reuşit în Portugalia sau Jeremy Corbyn care flutură flamura laburistă în Marea Britanie – partidele de stânga, la guvernare, sunt aproape aspirate peste tot. Au apărut în schimb formaţiuni noi: LREM în Franţa, „Franţa Tăcută”, Mişcarea Cinci Stele, Liga de Nord, AfD. Perspectivele lărgirii Uniunii Europene sub comanda cuplului franco-german sunt tot mai discutabile. Mai întâi fragilizată, prin lungul drum al negocierilor premergătoare formării noului guvern, Angela Merkel se găseşte într-po postură deloc forte pentru ca alături de Emmanuel Macron să dea direcţia unui proiect de-acum încremenit. Lucrurile sunt complicate: în dilemă mare, pentru a nu aduce Liga Nordului a lui Matteo Salvini la putere, italienii au votat… Mişcarea Cinci Stele a lui Luigi Di Maio. Uniunea Europeană pare tot mai divizată politic şi nu este exclus un divorţ italian. Partidele naţionaliste sau de extremă dreaptă sunt în teribilă ofensivă, atât în Austria, în Belgia, în Danemarca, în Olanda, dar şi în Regatul Unit. Este expresia unei vulnerabilităţi şi a unei dezorientări a cetăţenilor, o adaptare la situaţia păturilor conducătoare. Se discută deja de „populacraţie”, care trece prin reţelele de socializare. Este o democraţie a resentimentelor, a adversităţii la adresa elitelor politice, a partidelor tradiţionale, care sunt deja aspirate de neopopulism. Asistăm la o criză majoră în Europa după alegerile de duminică? Dacă popoarele vechiului continent nu sunt tentate de drumul Brexit, ele reclamă, în schimb, o altă Europă, după cum demonstrează ceea ce s-a petrecut în Italia, unde două teme majore –austeritatea şi imigraţia – au pavat drumul spre victorie al forţelor antisistem. Europa, cum demonstrează alegerile din Italia, rămâne extrem de vulnerabilă. Până la 23 martie a.c, când este convocat noul Parlament italian, nu se va întâmpla mare lucru, dar rămâne de văzut, în schimb, mesajul pieţelor financiare. Cum atât Luigi Di Maio de la Mişcarea Cinci Stele, cât şi Matteo Salvini de la Liga de Nord revendică portofoliul de premier, deşi doar împreună fac 50%, un semnal de îngrijorare este deja trimis în toată Uniunea Europeană.
